Curtea de Apel București a dispus, marți, arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Această măsură de constrângere a fost luată în urma admiterii contestației depuse de DIICOT în cadrul unui dosar penal de amploare. Instanța a decis aplicarea aceleiași măsuri de arestare și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, precizând că această decizie este definitivă.
Dosarul în care sunt implicați Călin Georgescu și Ionel Rusen vizează acuzații de constituire de grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În această cauză, cei doi inculpați sunt acuzați că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro. Inițial, Tribunalul avizase o măsură mai blândă, impunând celor implicați doar controlul judiciar pentru a monitoriza activitatea acestora.
În etapa de control judiciar, Călin Georgescu avea obligația de a se prezenta periodic la secția de poliție din Buftea. Totuși, procesul de la Curtea de Apel a fost marcat de o procedură complexă, deoarece completul format din doi judecători nu a reușit să ajungă la un consens. Din acest motiv, instanța a trebuit să apeleze la un complet de divergență pentru a putea decide dacă inculpații trebuie lăsați în libertate sau dacă arestarea este necesară.
Motivarea instanței de fond a subliniat faptul că impactul social al acestor fapte nu este comparabil cu alte cazuri de înșelăciune care implică un număr mai mare de victime. Instanța a menționat că prejudiciile nu au vizat achiziționarea de locuințe, autoturisme sau servicii turistice, elemente care de obicei definesc gravitatea acestor infracțiuni. Totuși, procurorii DIICOT au reușit să convingă instanța de necesitatea arestării prin contestația depusă.
Pe lângă decizia de arestare, judecătorul de drepturi și libertăți a subliniat necesitatea ca procurorii să caute și să producă eventuale probe suplimentare pentru consolidarea dosarului. Instanța a ridicat și o întrebare juridică esențială privind natura faptelor: dacă acestea constituie într-adevăr înșelăciune cu consecințe deosebit de grave sau dacă sunt, de fapt, neîndeplinirea unor obligații de natură civilă sau comercială, ceea ce ar schimba complet calificarea juridică a actelor.
Acest proces de arestare preventivă intervine într-un context juridic în care instanțele trebuie să evalueze cu strictețe dacă faptele reclamate sunt infracțiuni penale sau simple dispute contractuale. În astfel de cazuri de înșelăciune cu sume mari de bani, modul în care se realizează probatoriul este decisiv pentru a stabili dacă există intenția de a înșela sau doar o incapacitate de a respecta un contract comercial stabilit între părți.