Curtea de Apel București a decis, marți, 29 septembrie, arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură vine după ce instanța a admis contestația depusă de DIICOT, modificând decizia anterioară care prevedea plasarea fostului candidat la alegerile prezidențiale sub control judiciar. Decizia vizează și pe Ionel Rusen, care se află în aceeași situație juridică în urma procesului de control de la Curtea de Apel.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat că schimbarea măsurii preventive a fost rezultatul unei noi aprecieri a magistraților asupra materialului probator existent. Procesul de decizie a fost marcat de o divergență între primii doi judecători din complet, care nu au reușit să ajungă la un consens privind măsurile aplicabile. Din acest motiv, a fost necesară intervenția unui al treilea magistrat pentru a soluționa cauza prin formarea unui complet de divergență.
Completul de judecată a fost inițial format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, șefa Secției I penală de la Curtea de Apel București, și Cristina Grecu. Întrucât acestea au avut opinii diferite, a intervenit Dragoș Mirea, care a format completul de divergență. Acesta s-a alăturat opiniei judecătorului care a considerat că este necesară aplicarea arestului preventiv, înclinând astfel balanța în sensul cerinței DIICOT.
Călin Georgescu este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Conform procurorilor, acesta ar fi făcut parte dintr-o grupare care l-a înșelat pe omul de afaceri Răzvan Leu cu suma de 1.100.000 de euro. Deși arestul este stabilit pentru 30 de zile, Tudorel Toader a menționat că procurorii vor putea solicita prelungirea măsurii, în timp ce avocații vor încerca revocarea acesteia.
Înainte de această decizie a Curții de Apel, Tribunalul București a respins propunerea DIICOT de arestare, stabilind pe 23 septembrie doar controlul judiciar. Această evoluție juridică subliniază complexitatea procesului de evaluare a probelor în instanțe. Judecătorii au considerat că faptele sunt grave și că probele sunt suficiente pentru a impune privarea de libertate, în ciuda prezumției de nevinovăție care îl protejează pe inculpat până la o hotărâre definitivă.
Procedura de arestare preventivă este o măsură de siguranță aplicată în cadrul proceselor penale pentru a preveni alterarea probelor sau fuga inculpatului. În sistemul juridic român, această decizie poate fi contestată și poate suferi modificări pe parcursul investigațiilor, în funcție de noile elemente aduse la cunoștința instanței de judecată de către procurorii DIICOT sau de către apărarea inculpaților.