Călin Georgescu a fost dus la audieri la sediul DIICOT în după-amiaza zilei de luni, 21 septembrie 2026, după o serie de acțiuni coordonate de autorități. Procedura a început în dimineața aceleiași zile, când acesta a fost oprit în trafic în jurul orei 6. Ulterior, a fost condus înapoi la locuința sa pentru a asista la operațiunile de percheziție, înainte de a fi transportat la sediul instituției din București pentru a răspunde interogațiilor.
Ancheta vizează o fraudă de peste un milion de euro, prin care Călin Georgescu ar fi păcălit un om de afaceri. Procurorii de la DIICOT efectuează cercetări pentru infracțiuni de constituire a unui grup infracțional și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În cadrul acestui dosar este implicat și un alt om de afaceri, Ionel Rusen, care se află deja în proces de audiere la sediul DIICOT pentru a oferi explicații.
Operațiunile de percheziție au vizat cinci adrese diferite, situate în Mogoșoaia, Ciolpani, Buftea și București. La domiciliul din Mogoșoaia, anchetatorii au descoperit un aparat de bruiaj și un document falsificat, din care rezultau afirmații false privind statutul lui Călin Georgescu, acesta fiind prezentat în document ca fiind „senator de Malta”. Aceste probe sunt acum analizate de procurori în contextul acuzațiilor de organizare a unei scheme de profitare ilicită.
Conform DIICOT, grupul infracțional a fost format din doi cetățeni români și un cetățean italian, care ar fi acționat începând cu luna septembrie 2021. Membrii grupului, în vârste de 64, 47 și 56 de ani, ar fi avut roluri distincte, dar complementare, în mecanismul utilizat pentru obținerea de foloase patrimoniale. Activitatea acestui grup s-a desfășurat în principal pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie, conform datelor din probatoriul administrat până în prezent.
Călin Georgescu este suspectat de coordonarea acestui grup format din trei persoane, fiecare având un rol specific în execuția schemei. Autoritățile subliniază că acțiunile coordonate aveau scopul de a genera profituri importante prin metode de înșelăciune. Perchezițiile de la adresele identificate au fost esențiale pentru colectarea probelor materiale necesare pentru a demonstra modul de operare al grupului și legătura dintre membrii acestuia.
Aceste investigații de amploare se încadrează într-un context de intensificare a controversei privind modul de operare al unor grupuri de interese care utilizează identități false pentru a obține avantaje financiare. Anchetele de tipul acesta, care vizează grupuri infracționale organizate, sunt de regulă susținute de probe tehnice și documente falsificate, fiind tratate cu o severitate sporită de către autoritățile de combatere a criminalității organizate din România.