Curtea de Apel București va analiza vineri, pe 23 octombrie, contestația depusă de Călin Georgescu împotriva măsurii arestului la domiciliu. Această decizie vine în urma procesului în care fostul candidat la prezidențiale deține calitatea de suspect în dosarul de înșelăciune. Instanța va analiza dacă măsura impusă anterior este justificată sau dacă trebuie revenit la regimul de arest preventiv în cadrul anchetei penale.
Dosarul a fost declanșat în urma unei plângeri depuse de un afacerist din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu suma de un milion de euro. Conform declarațiilor, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu. Aceștia ar fi discutat despre o posibilă implicare într-o afacere ce implica tranzacții cu metale prețioase, oferind astfel contextul inițial al acuzațiilor.
Afacerea propusă necesita o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Călin Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să contacteze un om de încredere, Ionel Rusen. Acesta l-ar fi prezentat pe Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția. Pentru obținerea creditului, Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de un milion de euro, sumă care a generat ulterior conflictul juridic.
Din suma de 100.000 de euro, o parte urma să fie utilizată pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu, existând chiar un plan de cheltuieli prezentat în acest sens. Victima a fost convinsă să mai transfere încă 100.000 de euro, sub promisiunea că împrumutul poate crește până la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar afaceristul a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro.
În urma deciziei Tribunalului București, Călin Georgescu a fost obligat să comunice sursa veniturilor sale și să respecte interdicția de a comunica cu membrii familiei părții vătămate. Măsura arestului la domiciliu a fost stabilită pe o durată de 30 de zile. Suspectul trebuie să se prezinte la orice chemare a organelor de urmărire penală sau a instanței pe durata acestei perioade de monitorizare.
Această etapă judiciară urmează după ce Tribunalul București a decis, prin încheierea din 13.10.2026, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Decizia a fost luată în cadrul dosarului nr. 41685/3/2026, oferind posibilitatea de atac prin contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, fapt care a dus la sesizarea Curții de Apel.