Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu, după ce decizia inițială a Tribunalului București de a-l lăsa în libertate a fost desființată. Această măsură de privare a libertății a fost luată în urma contestației depuse de procurorii DIICOT, care au contestat motivarea instanței de foc. Împreună cu Călin Georgescu, arestare preventivă a fost dispusă și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, în cadrul aceluiași dosar penal.
În cadrul procesului, instanța de la Tribunalul București a reținut că probele și indiciile administrate de procurori susțin suspiciunea rezonabilă că Călin Georgescu, alături de Ionel Rusen și Massimiliano Arena, a indus în eroare un om de afaceri român. Acesta din urmă, Leu Răzvan, ar fi fost victima unei scheme prin care i s-au promis credite externe de 6 milioane și 15 milioane de euro prin intermediul unei entități numite Wealth Bank, care pretindea că funcționează în Marea Britanie, deși sediul era în Insulele Comore.
Sub pretextul unor garanții financiare, persoana vătămată a transferat sume de 2.500 de euro, 1.000.000 de euro și ulterior 100.000 de euro într-un cont din Elveția aparținând Migom Bank Ltd, înregistrată în Dominica. Motivarea inițială a judecătorului a subliniat că, deși prejudiciul este semnificativ, de peste un milion de euro, arestarea nu se justifica. Instanța a argumentat că sesizările au fost formulate în perioada 2022-2024, ceea ce ar fi indicat o lipsă de urgență pentru a preveni continuarea comportamentului ilicit.
Un argument central folosit de judecătorul care a dispus libertatea a fost compararea impactului social al acestei fapte cu alte scheme de înșelăciune. Instanța a considerat că rezonanța socială negativă este mult redusă în comparație cu cazurile în care victimele sunt oameni simpli care își pierd economiile pentru achiziționarea unui autoturism, a unui apartament sau pentru servicii de turism. Judecătorul a susținut că în celelalte cazuri numărul victimelor este mult mai mare, chiar dacă prejudiciul individual este de ordinul sutelor sau zecilor de mii de lei.
Dosarul vizează acțiuni coordonate desfășurate în cursul lunii septembrie 2021, prin care membrii unui grup infracțional organizat ar fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale injuste prin inducerea în eroare a unor oameni de afaceri. Această activitate ar fi continuat până la data de 18.10.2023, momentul în care s-a încetat acțiunea de menținere în eroare a persoanei vătămate. Procurorii DIICOT au susținut că grupul a acționat în mod coordonat, în special pe teritoriul României, pentru a obține garanții bănești depuse de victime.
Aceste proceduri judiciare se încadrează în cadrul investigațiilor complexe desfășurate de DIICOT în cazul grupărilor infracționale organizate care utilizează mecanisme financiare internaționale pentru a înșela persoane sau entități din România. Astfel, instanțele de apel au rolul de a verifica dacă măsurile preventive sunt proporționale cu gravitatea faptelor și cu riscul de reiterare a infracțiunilor.