Procurorii DIICOT sunt acuzați de încălcarea legislației în cadrul investigațiilor desfășurate în dosarul penal al lui Călin Georgescu. Avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, a declarat că transmiterea publică de informații în timpul perchezițiilor efectuate la domiciliul fostului candidat reprezintă o încălcare a legii. Conform juristului, fenomenul de „justiție televizată”, care a fost caracteristic perioadei conduse de Laura Codruța Kovesi, pare să fi revenit în actualul context penal.
Toni Neacșu a criticat faptul că procedura de percheziție, deși este un act de bază în urmărirea penală, a fost desfășurată într-un mod teatral și excesiv de public. Avocatul susține că expunerea mediatică nu a fost doar un rezultat al interesului presei, ci a fost alimentată direct de Parchet. Această abordare contravine principiului de discreție și moderație care ar trebui să guverneze acțiunile organelor de urmărire penală în timpul investigațiilor.
Un aspect major de preocupare ridicat de jurist este expunerea excesivă a persoanelor care beneficiază de prezumția de nevinovăție. Toni Neacșu a subliniat că în România legea interzice mediatizarea excesivă a dosarelor cât timp acestea se află în etapa de urmărire penală, care este prin definiție secretă. O astfel de expunere poate influența evaluările pe care le vor face ulterior judecătorii și instanțele, afectând echitatea procesului.
În plus, avocatul a semnalat „scăpări” în presă, realizate aproape simultan cu percheziția, ale unor elemente tehnice și probe găsite la fața locului. Printre acestea s-au numărat pașapoarte, legitimații și aparate de bruiaj. Toni Neacșu a afirmat că aceste scurgeri nu pot avea ca sursă decât chiar organele de urmărire penală, deoarece la percheziții nu asistă persoane străine, ceea ce indică o încălcare a procedurilor de comunicare.
În ceea ce privește evoluția dosarului, juristul a estimat că, dacă instanțele vor accepta arestarea preventivă, ar putea exista o trimitere în judecată în maxim șase luni. Călin Georgescu este urmărit de DIICOT pentru înșelăciune și constituirea unui grup infracțional, fiind acuzat că a convins un afacerist din Buzău să îi ofere 1,1 milioane de euro. Faptele ar fi avut loc în 2021, însă plângerea penală a fost depusă abia în 2024.
În perioada în care Laura Codruța Kovesi a condus DNA, au existat controverse privind modul în care informațiile despre dosare ajungeau în spațiul public. Unii politicieni și analiști au susținut că „telejustiția” nu este un fenomen spontan, ci rezultatul unui control politic exercitat asupra unor figuri cheie din sistemul judiciar, transformând procedurile penale în spectacole mediatice.