Sari la conținut
Ultima oră Cristina Trăilă, în fața Curții de Apel București, în dosarul de corupție al lui Fănel Bogos
Cuvântul Liber
Justiție

Arestarea lui Alexandru Toader: Judecătorii au motivat riscul de influențare a anchetei prin comunicare digitală

Curtea de Apel Iași a decis arestarea preventivă a rectorului pentru că măsurile mai blânde nu ar fi putut preveni contactele cu victimele prin rețele sociale.

3 min citire
Arestarea lui Alexandru Toader: Judecătorii au motivat riscul de influențare a anchetei prin comunicare digitală
Foto: Gândul

Curtea de Apel Iași a emis, sâmbătă, un mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile în numele lui Alexandru Toader, rector al Universității Iași. Decizia a fost luată în contextul cercetărilor pentru infracțiuni de viol în formă continuată, agresiune sexuală și tentativă la agresiune sexuală, fapte care ar fi fost comise asupra a șapte studente. Magistrații au considerat că arestarea este necesară pentru a proteja integritatea procesului penal.

Motivarea instanței subliniază faptul că lăsarea lui Alexandru Toader în libertate sau sub control judiciar ar fi permis acestuia să interfereze cu ancheta prin mijloace de comunicare la distanță. Judecătorii au observat că modul de operare folosit în faptele cercetate a inclus utilizarea platformelor Instagram, WhatsApp și a apelurilor telefonice, uneori cu mesaje cu dispariție automată. Acest comportament ar fi facilitat ascunderea contactelor și evitarea martorilor, făcând ca o interdicție de contact să depindă exclusiv de buna-credință a inculpatului.

Magistrații ieșeni au declarat că măsurile mai puțin restrictive, precum arestul la domiciliu sau controlul electronic, sunt ineficiente în acest caz specific. Arestul la domiciliu ar fi lăsat accesul la telefon și la rețelele online, iar monitorizarea conținutului comunicărilor nu poate fi garantată prin control electronic. În plus, inculpatul deține profesii care ar putea facilita contacte indirecte prin intermediul unor terți, ceea ce crește riscul de influențare a probelor.

Instanța a menționat că interdicția de a exercita activitatea didactică nu ar fi fost suficientă pentru a elimina riscul de presiune asupra persoanelor vătămate. Deoarece o parte din victime și martori fac parte din aceeași comunitate universitară, teama de consecințe academice rămâne un factor critic. Reținerea inițială a unor persoane de a relata integral faptele indică faptul că declarațiile lor ar putea fi afectate de presiuni, chiar dacă acestea nu provin direct de la inculpat.

În documentul instanței, judecătorul de drepturi și libertăți a precizat că lipsa antecedentelor penale sau integrarea socială nu au împiedicat repetarea conduitei descrise în probe. Poziția profesională a fost utilizată ca resursă pentru relaționarea cu studentele, ceea ce conferă pericolului un caracter concret și actual. Astfel, balanța dintre dreptul la libertate și interesul de a proteja victimele și ordinea publică s-a înclinat în favoarea protecției acestora.

Cazul a generat o reacție puternică din partea fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care susține că dosarul este un atac la adresa sa și al fiului său. Acesta a acuzat că o avocată a motivat studentele să dea declarații nefavorabile pentru a-și ușura situația juridică. În prezent, Alexandru Toader se află sub arest preventivă începând cu data de 24.10.2026, decizia putând fi contestată la instanța supremă.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Justiție