Sistemul judiciar din România traversează o perioadă de declin profund, fiind marcat de influențe politice și de o lentoare care afectează dreptul la o justiție egală. Andrea Chiș, fostă propunere pentru ministerul Justiției în Guvernul Mureșan, susține că starea actuală a magistraturii este mai critică decât cea din anii 1990. Ea afirmă că presiunea exercitată asupra sistemului depășește orice experiență anterioară, chiar și atunci când Inspecția Judiciară era sub controlul Ministerului Justiției.
Una dintre cele mai grave probleme identificate de Andrea Chiș este procesul de normare impus de CSM, care blochează repartizarea aleatorie a dosarelor. Această procedură face ca multe cauze să fie depozitate în dulapuri, așteptând rândul lor pentru a fi judecate, ceea ce accentuează excesiva lentoare a soluționării cauzelor. Mai grav este faptul că președintele instanței poate decide, din motive obiective, ca anumite dosare să primească o prioritate nejustificată, creând astfel o formă de justiție accelerată pentru anumite cazuri.
Andrea Chiș a explicat faptul că a acceptat propunerea de a deveni ministru al Justiției într-un guvern care nu avea șanse de succes, deoarece consideră că anumite lupte merită purtate chiar și în condiții de eșec cert. Ea susține că refuzul de a încerca ar însemna lăsarea răului să câștige fără nicio tentativă de a-i încetini avansul. Această abordare reflectă o dorință de a combate mecanismele de control care funcționează în cadrul sistemului judiciar român.
În ceea ce privește pensiile magistraților, Andrea Chiș argumentează că acestea nu sunt „speciale”, ci trebuie să asigure o bătrânețe liniștită din cauza numeroaselor incompatibilități impuse de lege. Ea menționează că, în România, judecătorii au limitări semnificative, cum ar fi imposibilitatea de a acumula resurse prin alte activități, spre deosebire de alte state. Experiența sa personală din 1994, când salariul de 150.000 de lei era insuficient pentru a acoperi chiria în Cluj, ilustrează dificultățile financiare ale magistraților.
Referitor la conducerea sistemului, Andrea Chiș a criticat modul în care s-a procedat pentru alegerea președintelui CSM, susținând că s-a încălcat legea prin numirea unui președinte interimar, fapt interzis de Constituție. Ea a menționat că acest proces a implicat și contribuția ministrului Justiției de la acea vreme. În ceea ce privește președintele Nicușor Dan, ea consideră că acesta are acces la toate informațiile și ar trebui să fie cel mai informat om din țară, având posibilitatea de a cunoaște realitatea sistemului.
Contextul actual al justiției este marcat de dezbateri intense privind independența magistraților și modul în care deciziile administrative afectează procesele penale. În România, relația dintre puterea politică și sistemul judiciar rămâne un subiect de conflict constant, fiind influențată de mecanisme precum metoda Coperta sau schimbarea rapidă a judecătorilor pentru a evita sentințe cu executare. Aceste practici alimentează suspiciunile privind lipsa de imparțialitate în soluționarea dosarelor de amploare.