Cristela Georgescu a ajuns la sediul DIICOT joi dimineață, în jurul orei 08:45, pentru a asista la cea de-a treia zi consecutivă de percheziții informatice. Anchetatorii de la DIICOT analizează dispozitivele și mediile de stocare ridicate anterior din locuința familiei Georgescu. Scopul acestor verificări tehnice este de a reface circuitul banilor și de a stabili exact rolul fiecărei persoane implicate în dosarul care vizează o fraudă de peste 1,1 milioane de euro.
Dosarul împotriva lui Călin Georgescu include acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Grupul, format din doi cetățeni români și un cetățean italian, ar fi acționat atât în România, cât și în Marea Britanie. Conform anchetatorilor, liderul grupării ar fi atribuit roluri clare membrilor, prezentându-i ca pe oameni de afaceri prosperi care puteau facilita finanțări prin intermediul unor societăți străine.
Schema infracțională ar fi vizat un om de afaceri care a fost convins că poate obține o finanțare de șase milioane de euro de la o instituție bancară străină. Pentru accesarea acestui credit, victima ar fi trebuit să depună o garanție financiară. Totuși, finanțarea promisă nu a mai fost acordată, iar banii nu au fost restituiți, rezultând un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de Răzvan Leu încă din anul 2024.
Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt în arest preventiv, după ce CABi a admis contestația DIICOT și a decis arestarea lor pentru 30 de zile. În cadrul perchezițiilor de la locuința lui Georgescu, anchetatorii au descoperit dispozitive de stocare, înscrisuri, sisteme de bruiaj și documente de identitate false. Pe lângă arestări, procurorii au aplicat măsuri asigurătorii severe, punând sechestru pe vila din Mogoșoaia și pe mai multe conturi bancare deschise pe numele fostului candidat la alegerile prezidențiale.
Cristela Georgescu, audiată în calitate de martor, a contestat public toate acuzațiile aduse soțului său, susținând că acesta nu a comis nicio infracțiune. La ieșirea de la sediul DIICOT, aceasta a declarat că dosarul reprezintă o uneltire planificată cu mult vicleșug. „Călin nu a înșelat, Călin a fost înșelat”, a susținut ea, încercând să respingă versiunea procurorilor care îl consideră lider al grupării de înșelăciune.
Aceste proceduri juridice de tip percheziție și sechestru vin într-un context de intensificare a controversei privind gestionarea resurselor și a responsabilității în spațiul public. În România, deciziile de arestare preventivă și aplicarea măsurilor asigurii asupra bunurilor de mari dimensiuni, precum vilele din Mogoșoaia, sunt adesea puncte de conflict între autorități și persoanele vizate, generând dezbateri aprinse despre justiție și administrare.