Lectorul Alexandru Florin Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile de către magistrații Curții de Apel Iași. Procurorii de pe lângă această instanță au prezentat în referatul de arestare detalii despre modul în care acesta utiliza sistematic poziția sa de autoritate de la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Acuzațiile vizează obținerea de favoruri sexuale de la studente prin metode de constrângere și manipulare.
Acțiunea penală a fost pusă în mișcare pe mai multe motive, inclusiv viol în formă continuată, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Anchetatorii au descris un tipar infracțional bazat pe mesaje insistente transmise prin rețelele sociale, precum Facebook Messenger sau Snapchat, și pe cereri de confidențialitate. Toader folosea pretextul clarificării situației școlare pentru a crea capcane și pentru a izola tinerelor în spații private.
Dosarul detaliază modul în care vulnerabilitatea academică a studentelor era exploatată de către lectorul de Drept civil. În toamna anului 2024, studenta S. B. a fost abordată după o restanță, moment în care Toader a întrebat-o direct „cum rezolvăm?”, după ce i-a comunicat că a picat testul. Procurorii subliniază că acesta a început să o chestioneze despre detalii intime și lenjeria intimă, încuiind ușa cabinetului pentru a crea o stare de teamă. Situații similare au fost documentate și în cazul altor studente, precum R. G., J. T., A. G. și B. P.
Un caz de o gravitate extremă vizează studenta A. P., din anul I, abordată agresiv pe Instagram prin fotografii cu vizualizare unică. Toader a modificat orele de activitate didactică pentru a o controla și i-a cerut obsesiv să șteargă conversațiile. Într-o întâlnire organizată la biroul său notarial după lăsarea serii, în condiții de întuneric, acesta a încercat să o sărute pe gură și să o aducă într-o cameră cu o canapea. Victima a reușit să fugă din birou după ce a refuzat abordarea fizică.
Magistrații au respins argumentele apărării care susțineau că interacțiunile de pe rețelele sociale ar fi fost voluntare. Analiza juridică a procurorilor arată că utilizarea funcțiilor de ștergere rapidă a textelor și izolarea studentelor au făcut parte dintr-un plan structurat de obținere a contactului sexual. Anchetatorii au concluzionat că pretinderea s-a realizat prin profitarea de autoritatea și superioritatea ce decurg din funcția didactică, iar acceptarea inițială a dialogului a fost dictată de frica de consecințele asupra carierei universitare.
Acest dosar de agresiune sexuală în mediul academic se înscrie într-un context de monitorizare a responsabilității în instituțiile de stat și a modului în care puterea este exercitată în relația dintre autoritate și cetățean. În cadrul sistemului de justiție, astfel de cazuri de abuz de autoritate sunt tratate prin prisma raportului de forțe dintre profesor și student, unde consimțământul este pus la îndoială din cauza presiunii academice exercitate.