Andrei Nistor a demisionat, miercuri, din funcția de prefect al municipiului București, marcând astfel sfârșitul mandatului său. Plecarea demnitarului a fost însoțită de o serie de acuzații privind gestionarea banilor publici în cadrul instituției pe care a condus-o. Fostul prefect a subliniat importanța continuității profesionale pentru noul reprezentant al Guvernului, solicitând ca proiectele administrative aflate în stadiu avansat de execuție să nu fie blocate de schimbările politice.
Unul dintre cele mai grave subiecte ridicate de Andrei Nistor vizează cheltuielile masive pentru locația actuală a Prefecturii. Acesta a denunțat plata lunară de 50.000 de euro către RAAPPS, sumă destinată chiriei și utilităților imobilului. Fostul demnitar a caracterizat această situație drept „o hoție pe față”, amintind că o hotărâre de guvern din anul 1994 prevede că Primăria Municipiului București ar trebui să suporte aceste costuri de funcționare.
Pentru a stopa această scurgere de fonduri, Andrei Nistor a propus trei soluții concrete pentru noul guvern. Prima variantă presupune transferul clădirii de pe strada Batiștei nr. 13, fostul sediu al Ambasadei SUA, direct către Ministerul Afacerilor Interne. O a doua opțiune vizează relocarea în imobilul fostei Primării a Sectorului 5 de pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 29-31, o clădire care a fost modernizată recent și este gata de utilizare.
Ultima propunere de soluționare este revenirea efectivă a Prefecturii în sediul central al Primăriei Capitalei, loc din care instituția a fost dislocată în trecut. Pe lângă problema locului de muncă, Nistor a vorbit despre necesitatea digitalizării procedurilor pentru cetățenii din București. El a precizat că proiectul tehnic este finalizat, sursa de finanțare fiind deja securizată prin fonduri obținute de la PMB, rămânând doar semnarea documentelor.
Demisia a fost însoțită și de critici la adresa noului ministru de interne, Marian Neacșu. Andrei Nistor a declarat că este o sfidare pentru oamenii decenți din Ministerul Afacerilor Interne ca un condamnat să coordoneze poliția sau jandarmii. El a amintit că Marian Neacșu a fost condamnat definitiv în 2016 la șase luni închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, deși ulterior a fost reabilitat juridic.
În perioada actuală, administrația publică din România se confruntă cu provocări economice și de stabilitate. În timp ce unii experți, precum economistul Laurian Lungu, avertizează asupra riscului de retrogradare a ratingului de țară din cauza unui potențial derapaj fiscal, alte instituții de stat se confruntă cu probleme tehnice. Recent, pagini oficiale ale guvernelor din diverse părți ale Europei au fost scoase din funcțiune, afectând accesul la serviciile digitale.