Primăria comunei Mogoșești, o localitate de aproximativ 4.700 de locuitori din județul Iași, se află în centrul unui scandal legat de achiziția a trei mașini noi. Valoarea totală a vehiculelor se ridică la aproape 440.000 de lei, sumă finanțată parțial prin tichete Rabla și parțial din bugetul propriu al comunei. Mașinile, care includ un MG EHS, un MG4 Urban și o utilitară Maxus eDeliver 3, ar fi fost folosite de primarul Ionel Baraboi, de familia sa și de alți funcționari.
Procedura de achiziție a fost marcată de o serie de decizii controversate care sugerează evitarea licitației publice. Inițial, primarul Ionel Baraboi a lansat o licitație pentru toate cele trei vehicule, însă a anulat-o cu doar două zile înainte de termenul de depunere a ofertelor. Ulterior, administrația a optat pentru achiziții directe, împărțind contractul în două proceduri realizate la doar două minute distanță una de cealaltă. Această metodă a permis ca valoarea fiecărei achiziții să rămână sub pragul legal pentru licitație.
Utilizarea vehiculelor ridică probleme de etică și legalitate, în special în ceea ce privește membrii familiei edilului. SUV-ul MG EHS, cel mai scump vehicul cu o valoare de aproximativ 36.000 de euro, este folosit de primarul Ionel Baraboi, care susține că are nevoie de el pentru urgențe nocturne. Totodată, celelalte două mașini ar fi folosite de soția și fiul acestuia, ambii angajați ai primăriei. Soția edilului, inspector de asistență socială, nu deține permis de conducere, fiind transportată de colegi sau de polițiștii locali.
Serviciul de poliție locală este implicat direct în transportul funcționarilor, ceea ce afectează securitatea comunei. Mogoșești dispune de doar doi polițiști locali care trebuie să patruleze în patru sate, însă aceștia ar fi folosit pentru a transporta angajații Primăriei, inclusiv cu mașina de patrulare dotată cu girofar. Un astfel de caz a fost raportat cu contabila instituției, care ar fi fost transportată până la domiciliul său din comuna Grajduri, folosind vehiculele de serviciu.
Bugetul comunei arată o discrepanță majoră între veniturile reale și cele estimate pentru a acoperi cheltuielile. În 2025, veniturile proprii din taxe și impozite au reprezentat doar 8% din totalul bugetului de 11,76 milioane de lei. Pentru anul 2026, administrația a majorat estimările veniturilor din amenzi cu aproximativ 1,46 milioane de lei față de nivelul anterior. Această creștere teoretică a veniturilor pare să fi fost utilizată pentru a justifica noi cheltuieli, precum achiziția de echipamente și mijloace de transport.
În cadrul administrațiilor locale din România, gestionarea bugetelor și respectarea procedurilor de achiziții publice sunt subiecte constante de control. Legislația interzice divizarea contractelor în scopul evitării licitațiilor, o practică ce poate atrage sancțiuni pentru autorități. În cazul comunei Mogoșești, modul în care au fost structurate achizițiile și utilizarea resurselor publice pentru membrii familiei primarului reprezintă puncte critice de analiză pentru responsabilitatea administrativă locală.