Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP dezvăluie o realitate îngrioborată în cadrul administrației publice, unde peste jumătate dintre angajați consideră că procesele de recrutare sunt lipsite de integritate. Datele colectate de la 2.169 de salariați din sectorul public arată că 54,7% dintre cei chestionați percep că unele concursuri de angajare sunt organizate doar formal, având rezultatele stabilite dinainte. În contrast, doar 26,6% dintre respondenți neagă categoric existența acestor practici de manipulare în cadrul instituțiilor statului.
Analiza detaliată a răspunsurilor indică faptul că percepția asupra fraudării concursurilor variază semnificativ în funcție de vechimea funcționarilor în sistem. Dintre cei care au peste 25 de ani de activitate, 35,9% susțin că întâlnesc „uneori” concursuri aranjate, iar 22,7% declară că acest fenomen apare „frecvent”. Pe de altă parte, funcționarii cu o experiență mai scurtă, sub patru ani, sunt mai sceptici în privința acestor nereguli, 29,9% dintre ei neavând încredere în existența concursurilor trucate.
O altă problemă majoră identificată de Centrul de Formare APSAP este gradul ridicat de autocenzură profesională care domină mediul de lucru din instituțiile statului. Conform datelor, 66,2% dintre angajați resimt o formă de presiune asupra libertății de exprimare, evitând să își spună părerea de teamă să nu sufere consecințe profesionale. Mai exact, 21,7% evită „în foarte mare măsură” să își exprime opiniile, în timp ce 20% resimt această teamă „în mare măsură”, iar 24,5% simt presiunea „într-o anumită măsură”.
Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că aceste cifre reflectă o problemă profundă de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică. Rezultatele indică faptul că aproape 55% dintre bugetari consideră că anumite concursuri reprezintă un simplu „teatru administrativ”. Această situație este completată de faptul că reorganizările instituționale sunt percepute ca fiind ineficiente, 72,8% dintre salariați susținând că acestea nu au adus nicio schimbare reală sau efect vizibil în activitatea lor cotidiană.
În ceea ce privește eficiența reformelor, studiul evidențiază un decalaj între progresul perceput și impactul real al schimbărilor structurale. Deși 57,4% dintre respondenți au o percepție pozitivă asupra evoluției administrației în ultimii cinci ani, doar 6,8% consideră că reorganizările au generat o mai mare eficiență. În schimb, 20,4% dintre funcționari susțin că aceste schimbări au produs doar confuzie, un procent care este de trei ori mai mare decât cel al celor care au beneficiat de o claritate sporită.
Cercetarea a fost desfășurată în perioada 19 martie - 28 mai 2026, oferind un profil al stării de spirit din cadrul funcției publice. Deși există o tendință de îmbunătățire ușoară sau semnificativă pentru o parte din eșantion, mecanismele de recrutare și lipsa de siguranță profesională rămân puncte critice. Această discrepanță între imaginea de progres și realitatea din teren indică faptul că reformele majore nu au reușit încă să coreleze îmbunătățirile punctuale cu structura de bază a instituțiilor.