Un nou sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP relevă o situație critică în sectorul public, unde aproximativ șapte din zece angajați reclamă lipsa rezultatelor concrete. Studiul, efectuat în rândul a 2.169 de salariați, arată că doar 30,1% dintre respondenți au observat schimbări reale în propriile instituții, cum ar fi dotări noi sau modernizări. Restul de 66% dintre cei chestionați semnalează fie transformări parțiale sub așteptări, fie absența totală a unor efecte vizibile ale fondurilor alocate.
Problema principală identificată de funcționari vizează modul în care sunt direcționate resursele financiare către servicii care nu aduc valoare. Între 30,6% și 29,3% dintre respondenți indică faptul că banii se pierd prin contracte de consultanță cu valoare discutabilă sau prin menținerea unor structuri și posturi care nu au o utilitate clară. De asemenea, 28,8% dintre angajați au semnalat că investițiile în platforme informatice și softuri sunt adesea slab concepute, nevenind în ajutorul proceselor de lucru.
Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP, avertizează că simpla atragere de fonduri sau achiziționarea de echipamente nu reprezintă succesul unei administrații. El subliniază că cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea de rezultate și că investițiile trebuie să simplifice activitatea angajaților și să îmbunătățească serviciile pentru cetățeni. Fără aceste schimbări reale, există riscul ca banii publici să fie consumați fără a rezolva problemele pentru care au fost destinați inițial.
Sondajul evidențiază și o percepție alarmantă privind achizițiile efectuate doar pentru a justifica consumul de buget. Peste jumătate dintre bugetari, respectiv 50,3%, consideră că achizițiile inutile sunt un fenomen prezent în mare măsură sau în foarte mare măsură în sectorul public. În acest context, 60,8% dintre salariați raportează existența unor proiecte de fațadă care nu produc rezultate reale, însă majoritatea acestora sunt observate doar ocazional sau des, nu în mod constant.
Impactul fondurilor europene asupra nivelului individual al angajaților rămâne extrem de scăzut, conform datelor colectate. Aproape jumătate dintre funcționari, 46,9%, nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din absorbția acestor bugete, iar 42% nu au constatat niciun avantaj personal concret. Interesant este că această nemulțumire este mai accentuată la nivelul celor cu venituri mici, unde 52,4% dintre cei cu salarii sub 5.000 de lei reclamă absența oricărui beneficiu profesional.
Eficiența utilizării fondurilor publice rămâne un subiect de dezbatere constantă în administrația de stat, fiind esențială pentru modernizarea serviciilor. În cadrul sistemului administrativ, raportarea corectă a proiectelor finalizate este adesea insuficientă dacă acestea nu generează o schimbare funcțională în activitatea de zi cu zi. Absorbția fondurilor trebuie să fie însoțită de o monitorizare strictă a impactului real asupra infrastructurii și a capacității de lucru a instituțiilor.