Măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate de Guvernul Ilie Bolojan, în urma investiturii din iunie 2025, sunt sub semnul criticii. Oana Gheorghiu a semnalat că obiectivele de economisire, inclusiv reducerea de 10% promisă, nu au fost implementate conform planurilor inițiale. Această situație apare într-un context de ajustări fiscale severe, odată cu creșterea TVA-ului la nivelul de 22% pentru a compensa deficitul lăsat de guvernarea coaliției PSD-PNL.
Conform declarațiilor făcute de Oana Gheorghiu, procesul de restructurare a nu a produs efectele scontate în ceea ce privește economisirea resurselor publice. În loc de o reducere reală a cheltuielilor, s-a observat o manevră prin care autoritățile locale au încercat să evite impactul concedierilor. Această abordare a afectat direct capacitatea de a atinge țintele bugetare stabilite de noua administrație pentru combaterea deficitului financiar.
O componentă centrală a acestui scandal vizează modul în care primarii au gestionat personalul administrativ afectat de măsurile de austeritate. Oana Gheorghiu susține că aceștia au înființat companii private pentru a permite angajarea persoanelor care fuseseră oficial concediate. Prin această metodă, funcționarii au reușit să își păstreze veniturile, însă sub o formă juridică diferită, care nu mai contribuie la reducerea cheltuielilor de stat.
Această practică de transfer al angajaților de la instituțiile publice către entități private create de primari subminează eforturile de consolidare fiscală. Deși pe hârtie numărul de funcționari din administrația publică a scăzut, realitatea economică indică faptul că resursele sunt continuate prin alte canale. Astfel, reducerea de 10% menționată ca obiectiv de economisire a rămas doar o promisiune teoretică, neavând un impact real asupra bugetului.
Situația de criză fiscală este intensă, după ce guvernarea formată din Iohannis, Ciucă și Ciolacu a lăsat un deficit bugetar uriaș. Pentru a corecta aceste cifre, Guvernul Ilie Bolojan a fost nevoit să implementeze măsuri drastice, printre care și majorarea taxelor. Totuși, rezistența administrației locale prin crearea de companii de tip „paravan” pune în pericol stabilitatea financiară pe care noua coaliție de guvernare încearcă să o obțină.
Contextul politic actual este marcat de negocieri intense pentru formarea unor noi majorități și de discuții despre direcția pro-europeană a țării. În timp ce premierul desemnat Luca Niculescu stabilește întâlniri cu grupuri politice precum PACE-Întâi România, tabăra PNL încearcă să își consolideze numărul de voturi pentru susținerea guvernului. Aceste dinamici de putere au loc într-un moment în care gestionarea deficitului rămâne principala provocare administrativă.