Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au demascat un mecanism complex de fraudă fiscală implicând cinci societăți din domeniul recrutării și plasării forței de muncă din Asia. Această schemă a permis diminuarea obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat cu o sumă de peste 6,2 milioane de lei. Verificările au fost efectuate în urma unor analize de risc care au pus în lumină operațiuni economice care nu aveau nicio bază reală.
În centrul fraudei se află un volum de facturi de peste 32 de milioane de lei, emise de trei alte societăți comerciale către firmele de recrutare. Aceste documente reprezentau avansuri și pretinse prestări de servicii, însă au fost folosite exclusiv pentru crearea artificială a unor cheltuieli și pentru obținerea unor deduceri fiscale de TVA. Inspectorii au constatat că aceste facturi nu au vizat operațiuni concrete, iar contravaloarea lor nu a fost niciodată achitată de companiile implicate.
Verificările au scos la iveală faptul că serviciile înscrise în documentele analizate nu au putut fi demonstrate prin nicio dovadă privind existența lor efectivă. Prin înregistrarea acestor facturi fictive, societățile beneficiare au reușit să genereze TVA deductibilă și să influențeze direct cantumul obligațiilor fiscale. Rezultatul acestui proces a fost ca firmele să înregistreze, în mod repetat, solduri negative de TVA în deconturile lor fiscale, evitând astfel plata taxelor la stat.
Analiza DGAF a evidențiat și riscuri majore la nivelul celor trei societăți care au emis facturile, acestea prezentând situații juridice neconforme. Companiile emitente au fost identificate având stări de inactivitate, insolvabilitate sau chiar fiind radiate, ceea ce nu corespunde cu desfășurarea unor activități de o asemenea amploare. Mai mult, s-a descoperit că aceste firme erau coordonate de un grup comun de persoane, iar unii administratori formal nu au putut oferi nicio explicație despre activitatea lor.
Sistemul RO e-Factura a fost utilizat în acest mecanism pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a transfera succesiv sarcina fiscală fără fundament economic. Contribuabilii care colectau TVA de la beneficiarii forței de muncă nu au plătit sumele la bugetul general consolidat, ci au anulat obligația prin deducerea TVA din facturi cu operațiuni fictive. Această strategie a implicat un lanț tranzacțional artificial, format din contribuabili plasați pe diferite paliere pentru a masca realitatea.
Controlul fiscal reprezintă o componentă esențială a monitorizării economiei, urmărind identificarea mecanismelor prin care sunt diminuate artificial obligațiile de plată. Autoritățile fiscale continuă acțiunile de control pentru a documenta astfel de scheme și pentru a recupera prejudiciile aduse bugetului de stat. În acest context, utilizarea documentelor care nu reflectă realitatea economică poate atrage nu doar sancțiuni fiscale, ci și consecințe juridice grave pentru persoanele implicate.