Clubul sportiv al Primăriei Iași se află în centrul unui scandal financiar major, fiind acuzat de gestionarea necorespunzătoare a banilor publici. Situația a ieșit la iveală în urma unor nereguli identificate la secția de fotbal și la echipa de handbal feminin. În acest moment, entitatea riscă să plătească aproximativ 1,2 milioane euro unor persoane care nu au desfășurat activitate efectivă în cadrul echipei de handbal.
La secția de fotbal, care gestionează un grup de 100 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 9 ani, au fost identificate grave probleme de administrare. Au fost angajate 38 de persoane fără a exista anunțuri oficiale, criterii de selecție clare sau avizul Consiliului de Administrație. Multe dintre aceste angajări au fost efectuate „pe sub masă”, iar salariile oferite sunt mai mari decât cele pe care acești angajați le primeau anterior la Poli, în Liga I sau Liga a II-a.
Procedurile de achiziție și contractare din cadrul clubului sunt, de asemenea, sub semnul întrebării. Există suspiciuni că numeroase contracte semnate au fost antedatate pentru a oficializa anumite situații. În plus, procesul de achiziție a echipamentelor pare să fi fost defectuos, deoarece achizițiile au fost finalizate abia după ce produsele respective au ajuns deja la Iași, încălcând procedurile standard de achiziții publice.
O altă problemă majoră vizează transferurile de fonduri către entități externe. CSM Iași 2020 a efectuat virări de sume consistente de bani către ACS USV, un club particular de Liga a III-a, deși cele două sunt entități juridice diferite. Deși în spațiul public se folosește denumirea CS USV CSM Iași 2020, conform unei hotărâri a Consiliului Local Iași, la Federația Română de Fotbal cele două structuri sunt în continuare tratate ca fiind separate.
Conflictul dintre denumirea utilizată local și statutul juridic de la Federația Română de Fotbal creează o confuzie administrativă semnificativă. Hotărârea Consiliului Local Iași are doar efecte de titulatură în fața Federației, neputând schimba natura juridică distinctă a celor două cluburi. Această discrepanță între imaginea publică și realitatea administrativă alimentează controversele privind modul în care sunt direcționate resursele financiare ale primăriei către sportul local.
Gestionarea cluburilor sportive municipale implică utilizarea unor fonduri care provin din bugetele locale, fiind supuse reglementărilor stricte privind transparența și achizițiile publice. Orice neregularitate în procesul de angajare sau în transferul de capital către entități private poate atrage sancțiuni din partea autorităților de control. În acest caz, complexitatea structurilor juridice și a denumirilor utilizate complică monitorizarea fluxurilor de bani publici.