Guvernul a publicat la începutul acestei săptămâni, pe platforma guvernanța.gov.ro, datele privind salariile managerilor executivi și ale membrilor din Consiliile de Administrație ale companiilor de stat. Demersul, anunțat de vicepremierul demis Oana Gheorghiu, centralizează informații despre conducerea a 121 de companii aflate sub autoritatea instituțiilor centrale. Documentele includ detalii despre indemnizații, contracte de mandat, CV-uri și afilierea politică a persoanelor care ocupă aceste funcții de conducere în stat.
Printre datele prezentate, cel mai mare venit aparține lui Bogdan Mîndrescu, director general al Companiei Naționale Aeroporturi București. Acesta deține, în plus, funcții de membru în Consiliul de Administrație la două alte companii, RAR și Administrația Aeronautică Civilă Română. Venitul său lunar brut este de 134.146 lei, ceea ce înseamnă un câștig net de 78.475 lei, echivalentul a 14.800 euro. Această cifră evidențiază discrepanța față de nivelul de trai obișnuit.
Economistul Iancu Guda, consilier al fostului premier Ilie Bolojan, a descris demersul ca fiind de „transparență normală”. El a subliniat că, din cele 668 de CV-uri analizate, peste 100 de persoane cumulează două sau mai multe funcții. Guda a menționat că 115 persoane câștigă între 5.000 și 10.000 euro, iar 36 persoane depășesc pragul de 15.000 euro lunar. El a criticat faptul că multe companii sunt neperformante și că persoanele nu au expertiza necesară.
Analistul economic Adrian Negrescu este sceptic, susținând că simpla transparență nu schimbă salarizarea excesivă a bugetarilor. El întreabă dacă acești oameni au rezultate care să justifice veniturile raportate la media salarială din sectorul bugetar. Negrescu avertizează că, fără clauze legate de performanță financiară sau extinderea capacității de afaceri, acest demers rămâne un exercițiu de imagine. El sugerează că consiliile de administrație din multe instituții publice ar putea fi chiar desființate.
Politologul Mihnea Stoica, de la Universitatea Babeș-Bolyai, consideră că platforma ar putea dispărea odată cu instalarea unui nou guvern. El observă că informațiile sunt greu de digerat pentru cetățeanul care are un salariu mediu net de aproximativ 1.000 de euro. Stoica a punctat că sistemul politic din România este marcat de o logică clientelară foarte pronunțată. El a menționat că mentalitatea politică este adesea refractară la ideea de profesionalism și studii serioase.
În România, gestionarea companiilor de stat este adesea subiectul unor controverse privind numirile politice și lipsa de responsabilitate economică. Deși există companii performante, multe sunt criticate pentru că funcționează ca mici monopoluri care nu își extind cifra de afaceri. Această structură a sistemului de management public a generat, de-a lungul timpului, dezbateri aprinse privind utilizarea eficientă a banilor publici și necesitatea unor criterii de evaluare riguroase, similare cu cele din mediul privat.