Viceprimarul cu atribuții de primar al municipiului Timișoara, Ruben Lațcău, a explicat motivele din spatele plăților efectuate către Colterm în perioada 2021-2022. Conform declarațiilor sale, administrația locală a fost forțată să intervină financiar pentru a asigura continuitatea serviciului de încălzire. Ruben Lațcău a susținut că primăria nu a avut nicio altă alternativă pentru a preveni situația în care orașul ar fi rămas fără căldură în timpul crizei.
În mod normal, responsabilitatea primăriei este doar de subvenționare a diferenței dintre prețul de producție și cel plătit de cetățeni, nu de achitarea facturilor directe. Totuși, în contextul exploziei prețului gazului din perioada 2021-2022, Ruben Lațcău afirmă că autoritățile locale au fost obligate să plătească facturile pentru gaze. Această măsură de urgență a fost luată pentru a menține sistemul funcțional în fața presiunilor economice extreme.
Situația financiară a fost extrem de dificilă, Primăria Timișoara achitând aproximativ 100 de milioane de lei către Colterm pentru a acoperi costurile. Ruben Lațcău a subliniat că aceste sume au fost direcționate către furnizorii de gaze pentru a asigura funcționarea infrastructurii. El a menționat că această problemă a fost întâlnită de toate orașele din România, care s-au confruntat cu dificultăți similare în acea perioadă de criză.
Ajutorul primit de la Guvern a fost insuficient și a ajuns mult prea târziu pentru a acoperi necesarul de fonduri. Ruben Lațcău a precizat că Primăria Timișoara a primit de la Guvern doar aproximativ 1,2 milioane de lei pentru Colterm, o sumă mult mai mică decât cele plătite efectiv. Din acest motiv, diferența uriașă de bani a fost suportată direct din bugetul local al municipiului.
Ruben Lațcău a declarat că este deschis la orice tip de verificare, susținând că a acționat cu bună-credință și în interesul cetățenilor. El a cerut o dezbatere publică privind modul în care a fost gestionată criza de la Colterm, subliniind importanța înțelegerii contextului. Viceprimarul a insistat că nu trebuie aruncată vina pe anumite persoane, ci trebuie analizată situația globală a crizei energetice.
Gestionarea serviciilor de utilități publice în perioade de volatilitate a prețurilor la energie reprezintă o provocare constantă pentru administrațiile locale din România. În perioadele de criză energetică, diferențele dintre costul de producție și prețul de vânzare impus de reglementări pot genera necesități de intervenție financiară masivă din partea bugetelor municipale pentru a asigura serviciile esențiale.