Primarul Ciprian Ciucu a anunțat o strategie de restricționare progresivă a circulației mașinilor poluante în București. Obiectivul final al acestui plan este ca, începând cu anul 2032, pe străzile capitalei să poată circula exclusiv autoturisme electrice sau vehicule care respectă standardul Euro VI. Această inițiativă vizează combaterea nivelului critic de poluare din oraș, care depășește de patru ori valorile maxime recomandate de studiile de mediu și de Organizația Mondială a Sănătății.
Implementarea măsurilor va începe concret pe 1 noiembrie 2027, prin restricționarea accesului mașinilor Non-Euro în zona centrală a orașului. Această primă etapă vizează aproximativ 80.500 de autoturisme care au fost fabricate înainte de anul 1991. Ulterior, până la termenul limită din 2032, autoritățile intenționează să limiteze accesul vehiculelor care respectă standardele Euro 1, 2, 3, 4 și 5, transformând astfel Bucureștiul într-o zonă cu nivel scăzut de emisii.
Decizia vine într-un context juridic tensionat, deoarece România se află în procedură de infringement și a fost deja condamnată de Curtea de Justiție a UE încă din anul 2020 din cauza poluării din capitală. Ciprian Ciucu a subliniat că, la acea dată, administrația a primit obligația de a lua măsuri urgente, însă acestea nu au fost implementate până acum. Edilul a declarat că își asumă deciziile nepopulare pentru a proteja sănătatea cetățenilor.
Totuși, datele statistice arată că aplicarea acestor reguli ar avea un impact social major asupra proprietarilor de vehicule. Conform informațiilor de la DGPCI, la finalul anului 2025, în România erau înmatriculate 8.774.808 autoturisme, însă doar 302.487 aveau o vechime de până la 2 ani. Dacă restricțiile ar fi aplicate în prezent, aproximativ 80% din parcul auto ar fi afectat, deoarece 65% din mașinile din țară au peste 16 ani vechime.
Pe lângă traficul auto, primarul vizează și combaterea poluării generate de încălzirea locuințelor. Datele INS indică faptul că în București există 18.593 de case care utilizează combustibili pentru încălzire, dintre care 15.200 au fost deja localizate. Pentru a ajuta cetățenii, se propune un program de finanțare până în anul 2030, realizat împreună cu guvernul și primăriile de sector, pentru tranziția către sisteme de încălzire mai curate.
Problema poluării în București este una de lungă durată, fiind subiectul unor sancțiuni internaționale. România a fost deja trasă la răspundere de instituțiile europene pentru incapacitatea de a reduce emisiile în capitală. Această presiune juridică din partea Curții de Justiție a UE obligă administrația locală să introducă măsuri drastice, precum crearea unor Zone cu Nivel Scăzut de Emisii, pentru a încerca reducerea riscurilor pentru sănătatea publică.