Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a lansat vineri, 2 octombrie 2026, o propunere de program de finanțare multianual pentru transformarea sistemelor de încălzire din București. Obiectivul principal vizează cele peste 18.000 de locuințe care utilizează în prezent lemn sau cărbune pentru încălzire. Proiectul urmărește racordarea acestor gospodării la rețeaua de gaze naturale până în anul 2030, pentru a reduce drastic nivelul de poluare a aerului.
Situația calității aerului în Capitală este critică, Bucureștiul fiind identificat ca fiind cea mai poluată capitală din UE, cu valori care depășesc de patru ori maximele admise. În cadrul unei dezbateri organizate de edil, s-a subliniat că traficul rutier și încălzirea rezidențială cu combustibili solizi reprezintă cele două mari surse de poluare. Mai exact, utilizarea lemnului și a cărbunelui este considerată principala sursă de emisie a particulelor PM 2,5, pulberi foarte fine în suspensie.
Conform datelor furnizate de Primăria Capitalei, din totalul de 18.593 de case care se încălzesc cu combustibili solizi, 15.200 au fost deja localizate. O concentrație majoră de 6.070 de locuințe se regăsește în șapte zone specifice ale orașului. Pentru a gestiona această problemă, municipalitatea propune programul „AER 2030 ACASĂ”, care să sprijine trecerea la sisteme cu emisii reduse sau zero, integrându-se în efortul național de înlocuire a 50.000 de astfel de unități de încălzire.
Ciprian Ciucu a explicat faptul că alegerea racordării la gaz a fost dictată de sustenabilitatea economică pe termen lung pentru cetățeni. Deși branșamentul electric este mai ieftin inițial, costul de operare este mult mai ridicat, ceea ce ar putea îngreuna plata facturilor de către populație. Costul estimat pentru un branșament la gaz este de aproximativ 3.600 de euro, o sumă considerată masivă dacă este aplicată la scară largă, motiv pentru care este necesar un mecanism de finanțare comun.
Implementarea programului va urma un calendar strict, începând cu o etapă-pilot în 2027, care va fi lansată într-o zonă cu concentrație ridicată de locuințe pe combustibili solizi. Ulterior, între anii 2028 și 2030, va urma extinderea etapizată a proiectului, în funcție de capacitatea infrastructurii și de fondurile disponibile. Finanțarea va fi construită printr-un mecanism comun între Guvernul României, Primăria Capitalei și primăriile de sector, cu posibile contribuții diferențiate din partea beneficiarilor.
Această inițiativă municipală vine într-un context în care România și-a asumat prin lege înlocuirea a minimum 50.000 de sisteme de încălzire vechi până la finalul deceniului. Eficiența acestui proces depinde de coordonarea dintre autoritățile centrale și cele locale pentru a asigura atât reducerea poluării, cât și protecția financiară a gospodăriilor vulnerabile din București.