Proiectul de „pădure urbană mobilă” lansat de Primăria Oradea, care a fost prezentat ca o inovație pentru cetățeni, pare să fi eșuat rapid. La aproximativ șase luni de la instalarea acestor elemente de peisagistică, copacii plantați în ghivecierele uriașe s-au uscat. Această situație vine la doar câteva luni de la anunțul triumfător făcut de reprezentanții primăriei, în contextul unei investiții masive realizate din fonduri europene pentru modernizarea spațiilor verzi.
Administrația condusă de Florin Birta, succesorul lui Ilie Bolojan, a prezentat inițial acest proiect în data de 22 aprilie, chiar de Ziua Pământului. Obiectivul declarat al investiției a fost crearea unei „păduri urbane mobile” prin instalarea a 270 de jardiniere dotate cu material dendro-floricol și a 50 de bănci interconectate. Scopul oficial era generarea unor spații de relaxare flexibile și accesibile în diverse zone ale orașului de pe Criș.
Costurile aferente acestor achiziții publice sunt extrem de ridicate, un singur ghiveci cu copac fiind evaluat la peste 2.600 de euro, ceea ce înseamnă peste 13.000 de lei per unitate. Proiectul total de achiziție a fost estimat la aproximativ 3,6 milioane de lei, fiind finanțat printr-un proiect transfrontalier cu o valoare totală de 2,4 milioane de euro. Aceste jardiniere sunt construite din materiale rezistente, capabile să susțină o greutate de până la 1,2 tone.
În prezent, rezultatul investiției este unul de neacceptat, deoarece jardinierele au devenit depozite de deșeuri. În interiorul cutiilor de mari dimensiuni pe care trecătorii le-au confundat probabil cu pubele, se găsesc flacoane de bere, pachete de țigări și chiștoace. Pentru a încerca mascarea acestui dezastru, autoritățile locale au mutat mai multe jardiniere într-un colț al unei piețe din centrul orașului, încercând să ascundă situația.
Situația de la Oradea reflectă o gestionare deficitară a resurselor publice, transformând un proiect de prestigiu într-un simbol al risipei. În loc să ofere umbră și estetică, aceste obiecte de peste 13.000 de lei per bucată servesc acum drept containere pentru gunoi de la persoane care le confundă cu pubelele standard. Investiția, deși realizată prin fonduri europene, nu a reușit să mențină viața plantelor, lăsând în urmă doar structuri goale.
Acest eșec al proiectelor de infrastructură verde se încadrează într-un context de critici la adresa administrației locale. În perioada recentă, discuțiile privind performanța economică și gestionarea resurselor au fost intense, existând acuzații că România a ajuns pe locul unu la scădere economică, ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența unor astfel de cheltuieli municipale masive.