Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat un mecanism prin care cinci societăți implicate în recrutarea și plasarea forței de muncă din Asia au diminuat obligațiile fiscale. Verificările efectuate în urma unei analize de risc au scos la iveală un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 6,2 milioane de lei. Această sumă cuprinde TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende, rezultate din utilizarea unor operațiuni economice care nu au avut un fundament real.
Mecanismul de fraudă s-a bazat pe emiterea unor facturi de către alte trei societăți comerciale, în valoare totală de peste 32 de milioane de lei. Aceste documente reprezentau avansuri și pretinse prestări de servicii, însă inspectorii au constatat că operațiunile nu au fost susținute de dovezi privind existența unor servicii efectiv prestate. Scopul principal al acestui proces a fost crearea artificială a unor cheltuieli și obținerea unor deduceri fiscale de TVA prin înregistrarea unor facturi fără nicio bază economică.
Analiza a relevat că facturile au fost emise prin sistemul RO e-Factura pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a transfera succesiv sarcina fiscală. Societățile beneficiare au ajuns să înregistreze, în mod repetat, solduri negative de TVA în deconturile fiscale. În acest lanț tranzacțional artificial, contribuabilii care colectau TVA de la beneficiarul forței de muncă nu plăteau suma la bugetul general consolidat al statului, ci anulau obligația prin deducerea TVA din facturi cu operațiuni fictive.
Verificările au evidențiat și probleme grave privind societățile care au emis facturile, acestea prezentând situații juridice neconforme cu activitățile economice declarate. Cele trei companii implicate au fost identificate având situații de inactivitate, insolvabilitate sau chiar radiere. Mai mult, inspectorii au descoperit legături între societățile implicate și o coordonare de către un grup comun de persoane, în care unii administratori desemnați formal nu au putut furniza nicio informație concretă despre activitatea companiilor.
Controlul antifraudă a demonstrat că dreptul de deducere de TVA și diminuarea bazei impozabile trebuie să fie susținute de operațiuni economice reale. Înregistrarea în contabilitate a unor facturi care nu reflectă realitatea economică poate duce la stabilirea de obligații fiscale suplimentare și la sesizarea organelor competente. DGAF a declarat că va continua acțiunile de control în domeniile cu risc fiscal ridicat pentru a proteja veniturile bugetare și a asigura un tratament fiscal echitabil.
Aceste descoperiri de fraudă fiscală apar într-un context economic marcat de o perioadă de stagnare. În trimestrul II, PIB-ul economiei României a rămas la același nivel ca în precedentele trei luni, indicând o lipsă de creștere a activității economice. În acest cadru, monitorizarea mecanismelor de evaziune fiscală rămâne un instrument critic pentru menținerea stabilității bugetare a statului.