Dragoș Anastasiu, fost vicepremier în cadrul guvernului condus de Ilie Bolojan, a oferit declarații dure despre realitățile din administrația publică românească. Într-o intervenție recentă, antreprenorul a descris sistemul de guvernare ca fiind unul dominat de o luptă de gherilă, menită să protejeze interesele personale în detrimentul bunăstării țării. El a subliniat că scopul principal al unor actori din sistem este de a suge banii publici, ignorând complet obiectivele naționale.
Problema corupției este abordată de Dragoș Anastasiu fără nicio nuanță, susținând că orice formă de mită este inacceptabilă. El a declarat că „șpagă e șpagă”, refuzând să facă distincții între micile sume de supraviețuire și actele de corupție mai grave. Conform declarațiilor sale, scopul său principal prin intrarea în Guvern a fost de a proteja antreprenorii de presiunile exercitate de stat, oferindu-le un mediu de afaceri fără astfel de practici ilegale.
În ceea ce privește structura statului, Dragoș Anastasiu consideră că România dispune de un stat prea mare și prea birocratic. El susține că reglementările excesive, atât la nivel european, cât și cele specifice României, sufocă dezvoltarea sectorului privat. Pentru acesta, rolul statului ar trebui să fie unul suplu și simplu, limitându-se la crearea unui cadru de performanță, fără a interveni în activitatea economică prin reguli care încurcă actorii din piață.
Eficiența funcnarilor publici a fost, de asemenea, un subiect central al discuției, Dragoș Anastasiu sugerând necesitatea unor reduceri de personal. El a menționat că o diminuare de 10% a efectivului de stat ar fi realizabilă, mai ales prin utilizarea digitalizării și a inteligenței artificiale. Antreprenorul a criticat faptul că mulți angajați ajung în administrație pe criterii de rudenie sau de prietenie, în loc să fie selectați pe baza performanței profesionale.
Referitor la stilul de guvernare, Dragoș Anastasiu a lăudat abordarea tehnocrată a lui Ilie Bolojan. El a explicat că acesta a pus măsurile necesare pentru țară înaintea preocupării pentru imaginea publică sau pentru obținerea unor noi funcții. Totodată, a identificat reforma administrativ-teritorială ca fiind cea mai importantă, dar și una dintre cele mai greu de implementat reforme din cauza rezistenței politice.
Administrația publică din România este adesea criticată pentru lipsa de transparență și pentru modul în care interesele politice influențează deciziile de stat. În contextul reformelor propuse, discuțiile despre eficientizarea funcției publice și reducerea birocrației rămân teme recurente în dezbaterea politică națională, fiind esențiale pentru atragerea investițiilor și pentru modernizarea instituțiilor de stat.