Înalta Curte de Casație și Justiție a decis înlăturarea lui Dominic Fritz din funcția de primar al municipiului Timișoara, ca urmare a constatării unui conflict de interese administrativ. Decizia vine după ce judecătorii au analizat semnarea unui document oficial care a facilitat un avantaj economic pentru o persoană cu care primarul avea o relație de datorie. Instanța a stabilit că acest act a încălcat normele de imparțialitate necesare exercitării funcției publice.
Conflictul de interese a luat însălăturile după ce Dominic Fritz a semnat, la 2 noiembrie 2020, un referat de aprobare pentru un Plan Urbanistic Zonal. Documentul era necesar pentru continuarea unei proceduri de adoptare de către Consiliul Local, însă firma care elaborase documentația, RD Sign SRL, avea legături directe cu un creditor al primarului. Răzvan Negrișanu, membru USR în Consiliul Local Timișoara, era asociat și angajat în această societate, fiind persoana care îi împrumutase bani lui Dominic Fritz pentru campania electorală.
În cadrul procesului, Dominic Fritz a susținut că proiectul urbanistic fusese elaborat încă din 2017 de fostul primar, Nicolae Robu, și că semnătura sa a fost doar o formalitate pentru a asigura continuitatea procedurii. Totuși, ÎCCJ a respins aceste argumente, subliniind că primarul a acționat în deplină cunoștință a calității de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului. Judecătorii au precizat că decizia a fost una conștientă și deliberată, nu o eroare sau o procedură automată.
Instanța a punctat că nu este necesar să se dovedească intenția de favorizare sau obținerea unui câștig financiar efectiv pentru a sancționa fapta. Este suficient faptul că primarul a participat la o procedură care putea aduce un beneficiu creditorului său, încălcând astfel obligația de imparțialitate. Motivarea instanței menționează că împrumutul electoral generează o dependență personală și politică mult mai intensă decât o datorie comercială obișnuită, afectând încrederea cetățenilor în funcția publică.
Dominic Fritz a argumentat că interdicția de trei ani îi va bloca participarea la multiple cicluri electorale, de la alegerile locale și parlamentare din 2028, până la cele prezidențiale din 2030. Deși ÎCCJ a recunoscut că impactul asupra carierei politice este real, sever și afectează reputația sa, instanța a considerat că acest lucru este o consecință previzibilă a încălcării legii. Judecătorii au adăugat că interdicția nu îi înlătură dreptul la muncă, deoarece poate activa în sectorul privat.
Conform legislației în vigoare, Legea nr. 176/2010 prevede sancțiuni specifice pentru persoanele care exercită funcții publice și încalcă normele de integritate. În cazul conflictelor de interese administrativ, înlăturarea de pe funcție și interdicția de a mai candida sunt măsuri menite să protejeze imparțialitatea administrației. Această hotărâre a pus capăt contestației lui Dominic Fritz împotriva raportului ANI, stabilind definitiv situația sa juridică.