România dispune de aproximativ 7,7 miliarde de euro din fonduri europene destinate digitalizării, însă nivelul de adopție tehnologică în mediul de afaceri rămâne îngriitorător. În ciuda unei industrii IT&C care generează anual 26,5 miliarde de euro, doar 28,7% dintre companii utilizează tehnologii avansate, precum cloud sau inteligență artificială. În același timp, doar 30,1% din populația țării posedă competențe digitale de bază, conform datelor DESI 2026.
Corina Vasile, director executiv al ANIS, subliniază că problema nu mai este una de resurse financiare, ci de execuție și coordonare administrativă. Deși programul de guvernare promitea un centru unic de decizie prin mutarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) sub autoritatea directă a premierului, prima ordonanță de urgență a schimbat această direcție. OUG 40/2026 menține ADR în subordinea Ministerului Economiei, sub coordonarea unui ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială.
Această decizie de guvernare creează un risc de fragmentare a responsabilității între mai multe instituții, ceea ce poate duce la proiecte care nu comunică eficient. Corina Vasile avertizează că, fără un coordonator cu autoritate reală, digitalizarea riscă să rămână un domeniu sectorial, nu o transformare de stat. Lipsa unui mecanism care să lege infrastructura, securitatea cibernetică și interoperabilitatea poate transforma cetățeanul în simplul curier între baze de date care nu vorbesc între ele.
Structura propusă inițial prevedea ca președintele ADR să devină Chief Information Officer al Guvernului, cu un mandat multianual și obiective publice clare. În noul model, între Prim-ministru și ADR apar două niveluri ministeriale, ceea ce poate dilua puterea de decizie. ANIS solicită ca mecanismele de digitalizare să fie transpuse în legi stabile, nu doar în hotărâri de Guvern, pentru a asigura continuitatea reformelor dincolo de ciclurile politice.
Impactul lipsei de digitalizare este direct resimțit de economie prin creșterea costurilor și a timpului necesar pentru procese administrative. Pentru companii, un proiect digital întârziat într-un minister afectează productivitatea și predictibilitatea mediului de afaceri. ANIS propune implementarea unei anvelope financiare multianuale dedicate și a unui sistem de benchmarking anual, prin care fiecare minister să primească un scor public de digitalizare, bazat pe rezultate reale.
România se confruntă cu provocări economice majore, fiind identificată ca țara cu cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană în anul 2025. Acest context fiscal accentuează necesitatea unei gestionări extrem de eficiente a fondurilor pentru digitalizare. Într-un regim de constrângeri bugetare, transformarea investițiilor în servicii funcționale depinde critic de capacitatea instituțiilor de a respecta țintele de adopție tehnologică stabilite pentru anul 2030.