Digitalizarea serviciilor publice românești se confruntă cu o problemă critică de vulnerabilitate, lipsa unor soluții de rezervă clare pentru momentele în care sistemele online cad. În loc să simplifice procedurile, mutarea acestora pe internet fără un plan de urgență riscă să transfere birocrația de la ghișeu direct în fața unui ecran blocat. Această dependență de infrastructura digitală fără alternative funcționale pune în pericol drepturile cetățenilor și eficiența administrației.
Incidentul survenit în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară a evidențiat riscurile unui atac informatic asupra serviciilor publice. În timpul întreruperii funcționării, instituția a fost nevoită să utilizeze măsuri de urgență, precum acceptarea cererilor prin poștă, curier sau la ghișeu. Aceste documente au fost marcate cu data și ora depunerii pentru a fi introduse ulterior în sistem, însă astfel de soluții au fost stabilite abia în timpul crizei, nu în prealabil.
Problemele de funcționare sunt raportate și la Registrul Comerțului sau în relația cu instanțele, unde utilizatorii se confruntă cu incertitudinea. Lipsa unor confirmări clare privind înregistrarea documentelor online creează un vid de informare pe care un formular digital nu îl poate compensa. Practicienții subliniază că simpla mutare a unei proceduri pe internet nu garantează transparență dacă utilizatorul nu poate urmări stadiul cererii sale sau nu primește explicații de la o persoană.
O situație extrem de delicată este observată în cadrul proiectului e-UNBR, care vizează digitalizarea desemnării avocaților din oficiu. În cazul cauzelor urgente, care implică persoane reținute sau arestate, repornirea unui server nu poate fi acceptată ca o condiție pentru asigurarea dreptului la apărare. Documentele publice analizate nu conțin o procedură manuală de rezervă explicită, ceea ce impune necesitatea clarificării și publicării unor reguli de intervenție în caz de defecțiune.
Soluția propusă nu implică renunțarea la tehnologie, ci implementarea unor alternative funcționale și testate înainte de apariția unei crize. Este necesar ca instituțiile să stabilească reguli clare despre cine activează procedura de rezervă și cum sunt protejate termenele legale ale cetățenilor. Digitalizarea trebuie să simplifice relația cu statul, nu să creeze blocaje care să lase utilizatorii fără opțiuni atunci când platformele digitale devin indisponibile.
În contextul transformărilor digitale accelerate, gestionarea riscurilor de infrastructură devine o prioritate pentru stabilitatea administrativă. Deși tehnologia avansează, capacitatea statului de a răspunde la incidente informate sau erori tehnice depinde de existența unor protocoale de continuitate. Fără aceste mecanisme de siguranță, modernizarea riscă să devină un factor de instabilitate pentru drepturile fundamentale ale persoanelor care utilizează serviciile publice.