Numărul localităților din România care rămân fără primar a crescut semnificativ, dublându-se în ultimele două luni, conform datelor furnizate de AEP. În prezent, există 26 de unități administrativ-teritoriale, la care se adaugă Sectorul 6, care nu au un primar în funcție. Printre entitățile afectate se numără trei orașe, respectiv Huedin din județul Cluj, Flămânzi din județul Botoșani și municipiul Mangalia din județul Constanța.
Pe lângă situațiile stabilite, AEP monitorizează încă trei cazuri de conflict juridic, unde ordinele prefecților de încetare a mandatelor au fost atacate în instanță. Acestea vizează comuna Mihălășeni din județul Botoșani, comuna Drăgușeni din județul Botoșani și comuna Parău din județul Brașov. În aceste cazuri, procedurile de atac sau procesele judiciare sunt încă în desfășurare, ceea ce menține incertitudinea privind administrarea locală în aceste zone.
Implementarea Legii 180/2026, cunoscută sub numele de noua lege ANI, a generat o perioadă de instabilitate pentru zeci de primari, consilieri locali și județeni. Deși acest act normativ a fost promulgat pe 28 august 2026, prefecturile nu au emis încă decrete oficiale pentru încetarea mandatelor în toate cazurile monitorizate. Autoritatea Electorală Permanentă a subliniat că lucrează doar pe baza informațiilor comunicate oficial de către autorități.
Situația este marcată de pierderea unor funcții importante, printre care cea a lui Dominic Fritz, președinte al USR, care ar urma să piardă fotoliul de primar al Timișoarei. În total, alți nouă primari se află în situația de a vacanta posturile. În paralel, primarul orașului Olt, Ion Doldurea, a anunțat demisia sa pe 20 septembrie, motivată de recomandări medicale de a evita stresul, fără a avea legătură cu noul cadru legislativ.
În ceea ce privește aplicarea Legii 180/2026, AEP a precizat că nu a fost informată până în prezent despre situații care să impună organizarea unor alegeri locale parțiale. Instituția a menționat că așteaptă comunicări oficiale pentru a putea acționa conform procedurilor legale. Momentan, procesul de aplicare a noilor reguli privind integritatea pare să fie într-o fază de așteptare administrativă, în absența unor decrete clare de la prefecturi.
Administrația publică locală traversează o perioadă de tranziție legislativă complexă, influențată de modificările din domeniul integrității. Această instabilitate administrativă apare într-un context în care indicatorii economici de la nivel național arată o creștere a cheltuielilor, în timp ce structura de conducere a multor comunități rămâne temporar suspendată, așteptând rezoluția conflictelor dintre prefecturi și edilitar.