Administrația Prezidențială a oferit detalii privind costurile suportate pentru deplasarea lui Mirabela Grădinaru în Statele Unite ale Americii. Aceasta a făcut parte dintr-o delegație oficială în calitate de invitat al președintelui, participând la un summit dedicat educației digitale în perioada 24 și 25 martie. Evenimentul, intitulat „Fostering the Future Together”, a fost inițiat de Melania Trump și a avut loc în SUA.
Costurile totale ale acestei deplasări au însumat 31.379,36 lei, o sumă care a acoperit biletele de avion la clasa economică și diurnele pentru cei doi consilieri de stat din delegație. Pentru aceștia din urmă s-au cheltuit 22.412 lei, în timp ce restul sumei a reprezentat biletul de avion pentru Mirabela Grădinaru. Administrația Prezidențială a precizat că instituția nu a suportat costurile de cazare pentru aceasta.
În cadrul comunicării oficiale, instituția a subliniat că Mirabela Grădinaru nu a beneficiat de diurnă în cadrul acestei călătorii. De asemenea, s-a menționat clar că Administrația Prezidențială nu a acoperit cheltuielile necesare pentru cazarea sa. Această explicație vine în urma solicitării de informații formulată de Gândul, după ce au apărut întrebări privind utilizarea fondurilor publice pentru persoanele care îl însoțesc pe președinte.
Mirabela Grădinaru a însoțit președintele Nicușor Dan în numeroase deplasări internaționale de la învestirea acestuia, inclusiv în Austria, la summitul NATO de la Ankara și la Paris. Ea a reprezentat România singură la evenimente din Kiev și Chișinău, participând la summituri și conferințe internaționale. Deplasările sale au atras atenția în Parlament, generând discuții despre statutul persoanelor care însoțesc șeful statului fără o funcție oficială.
Deputata AUR Dumitrina Mitrea a susținut că Mirabela Grădinaru a beneficiat de suport financiar din fonduri publice deși nu deține nicio funcție oficială. Ca urmare, AUR a depus pe 14 octombrie un proiect de lege care ar putea limita însoțitorii oficiali la soțul sau soția președintelui. Proiectul vizează interzicerea utilizării resurselor statului pentru persoanele fără un statut recunoscut de lege, iar inițiativa este în prezent în procedură parlamentară.
Discuțiile privind utilizarea bugetului de stat pentru deplasări oficiale și statutul partenerilor de familie sunt teme recurente în administrația publică. În contextul legislativ actual, orice modificare a normelor privind delegatiile oficiale poate influența modul în care instituțiile de stat gestionează cheltuielile de reprezentare și deplasările externe ale autorităților.