Sari la conținut
Ultima oră Călin Georgescu va fi eliberat: Tribunalul București a respins cererea DIICOT de prelungire a arestării
Cuvântul Liber
Administrație

Contractul-tip de la stat e o capcană pentru infrastructură. Disputele cu constructorii pot dura un an

Roxana Vornicu avertizează că utilizarea aceluiași model de contract pentru orice lucrare publică generează blocaje și pierderi de fonduri.

3 min citire
Contractul-tip de la stat e o capcană pentru infrastructură. Disputele cu constructorii pot dura un an
Foto: Ziarul Financiar

Sistemul de achiziții publice din România este marcat de erori fundamentale încă de la faza de licitație, ceea ce duce la blocarea proiectelor de infrastructură. Roxana Vornicu, managing partner al Sîrbu & Vornicu Law, explică faptul că multe dintre conflictele dintre stat și constructori pornesc de la documentații de atribuire prost întocmite. Când caietele de sarcini sunt realizate în grabă, firmele cer ulterior termene suplimentare sau bani în plus, transformând proiectele în dispute legale lungi.

O problemă centrală este utilizarea unui singur contract-tip pentru orice tip de lucrare publică, o practică menținută din 2018. Indiferent dacă este vorba despre o autostradă, o centrală electrică, un parc fotovoltaic sau un drum județean, statul aplică același model aprobat prin hotărâre de guvern. Roxana Vornicu consideră că această politică este greșită, deoarece instituțiile care gestionează aceste proiecte, de la ministere la consilii județene, au resurse și expertiză foarte diferite.

Instanțele clasice sunt adesea preferate în detrimentul arbitrajului, deoarece statul nu plătește taxe de timbru în instanță. Totuși, această alegere se întoarce împotriva administrației, deoarece în România nu există judecători specializați pe domeniul construcțiilor. Din cauza aglomerării judecătoreștiă și a faptului că aceste dispute nu sunt considerate urgente de către CSM, un litigiu poate dura chiar și un an până la soluționare, ceea ce blochează execuția lucrărilor.

Experiența PNRR a evidențiat aceste vulnerabilități, funcționând ca un test de stres pentru administrația de la București. Instituțiile au lansat licitații în grabă, iar procedurile lungi au consumat din timpul de execuție, punând în pericol fondurile europene. Roxana Vornicu susține că, deși ultimele decenii au reprezentat o perioadă cu cele mai mari investiții în infrastructură, lipsa unui plan de ansamblu a dus la un număr ridicat de blocaje și pierderi financiare.

Pentru a corecta situația, este necesară o centralizare a achizițiilor și adoptarea unui plan național pentru infrastructură. Roxana Vornicu propune utilizarea unor echipe de specialiști sau consultanți externi pentru proiectele mari și revenirea la arbitrajul specializat. De asemenea, statul ar trebui să colecteze date de la instanțe pentru a înțelege cauzele disputelor, similar cu modelul din Marea Britanie, unde structurile centralizate și modelele de contract testate asigură o mai bună predictibilitate.

În România, gestionarea proiectelor de investiții este influențată de cadrul legislativ și de modul în care instituțiile publice interacționează cu sectorul privat. Lipsa de specializare a personalului din consiliile județene și spitale, care gestionează proiecte de milioane de euro în paralel cu alte activități, accentuează riscul de erori în documentația de licitație. Această fragmentare administrativă contribuie la creșterea numărului de revendicări din partea constructorilor.

Surse

Sursa: Ziarul Financiar

Tot în Administrație