Cătălin Giulescu, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a denunțat tensiunile dintre instituțiile statului care blochează modernizarea digitală a țării. În cadrul evenimentului Future Banking Summit, oficialul a acuzat Ministerul Afacerilor Interne că se opune dezvoltării aplicației RO CEI Reader, instrument esențial pentru interacțiunea cu datele de pe cartea electronică de identitate. Conform lui Giulescu, această rezistență provine din dorința de a menține controlul asupra anumitor procese digitale.
Președintele ADR a descris situația ca fiind una de frustrare, menționând că, deși nu a fost înlăturat direct, a primit un „brânci pe scări” din partea MAI. El a explicat faptul că există o temere reală de pierdere a controlului asupra interacțiunilor digitale ce implică documentele de identitate. Giulescu a subliniat că în segmentul societății informaționale din România există o disoluție totală a autorității publice, fapt ce afectează coordonarea între guvernanți.
O altă problemă majoră semnalată de oficial este lipsa controlului operațional asupra platformei ROeID, deși ADR plătește anual șase milioane de lei pentru mentenanță. Giulescu susține că statul nu are mecanisme de control pentru a verifica cine are acces la baza de date, fiind dependent de un furnizor privat. Pentru orice modificare de informație, instituția trebuie să depună cereri oficiale către furnizorul care deține controlul direct asupra infrastructurii digitale.
Eficiența costurilor a fost, de asemenea, criticată de președintele ADR prin comparația dintre platforma ROeID și cea a Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor. El a declarat că statul plătește un milion de lei unui furnizor pentru doar 40 de integrări pe an în cadrul ROeID. În contrast, personalul tehnic de la DGEP poate realiza zece integrări pe zi, având un salariu lunar de doar 7.000-8.000 de lei.
În ceea ce privește viitorul, Giulescu își pune speranțele în portofelul european de identitate digitală, cunoscut sub numele de European Digital Identity Wallet. Acesta ar putea reduce dificultățile de coordonare națională, fiind bazat pe principii stabilite la nivelul Uniunii Europene. Totuși, oficialul a susținut că există restricții impuse de MAI privind accesul său la informațiile despre dezvoltarea acestui proiect european.
Digitalizarea administrației publice în România implică implementarea unor sisteme de identitate electronică pentru a facilita interacțiunea cetățenilor cu instituțiile. Aceste procese sunt reglementate prin cadrul legal de digitalizare, însă succesul lor depinde de interoperabilitatea sistemelor și de capacitatea statului de a gestiona infrastructurile informatice fără dependență excesivă de operatori privați.