Un studiu recent efectuat de Centrul de Formare APSAP relevă o percepție alarmantă în rândul angajaților din sectorul public din România. Aproape 55% dintre bugetarii chestionați consideră că anumite concursuri organizate de instituțiile statului sunt simple spectacole administrative, cu rezultatele fiind stabilite dinainte de desfășurarea procesului. Această situație indică o problemă profundă de încredere în mecanismele de recrutare din administrația publică, afectând credibilitatea întregului sistem de angajare la stat.
Analiza detaliată a datelor arată că 54,7% dintre respondenți susțin că astfel de concursuri cu rezultat predeterminat apar uneori sau frecvent. Mai exact, 34,4% dintre participanți afirmă că procesele de recrutare sunt organizate doar formal, în timp ce 20,3% declară că fenomenul este prezent frecvent. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că rezultatele indică o problemă de încredere, având în vedere că peste jumătate dintre angajați pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puțin a unei părți din concursuri.
Scepticismul este mai accentuat în rândul angajaților cu o vechime îndelungată în sistemul public. Dintre cei care au peste 25 de ani de experiență, 35,9% spun că întâlnesc uneori concursuri cu rezultat cunoscut dinainte, iar 22,7% afirmă că acest fenomen apare frecvent. În contrast, angajații cu mai puțin de patru ani vechime sunt mai optimiști, 29,9% dintre aceștia susținând că nu există concursuri de fațadă, față de doar 23,8% dintre veteranții cu peste un sfert de secol de activitate.
Pe lângă problemele de recrutare, studiul evidențiază o problemă majoră de libertate de exprimare la locul de muncă. În total, 66,2% dintre bugetarii chestionați indică existența unei forme de autocenzură profesională. Din acest procent, 21,7% spun că angajații evită în foarte mare măsură să își exprime opiniile din teama unor consecințe profesionale, în timp ce 20% declară că acest lucru se întâmplă în mare măsură, iar restul resimt această presiune într-o anumită măsură.
În ceea ce privește reorganizările instituționale, majoritatea angajaților nu observă schimbări reale. Un total de 72,8% dintre respondenți susțin că reorganizările au fost fie inexistente, fie neutre, fără a produce efecte vizibile în activitatea de zi cu zi. Doar 6,8% consideră că aceste procese au avut un impact pozitiv asupra eficienței, în timp ce 20,4% afirmă că schimbările au generat confuzie și au făcut activitatea mai dificil de gestionat, o cifră de trei ori mai mare decât cea a celor care văd beneficii.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2.169 de angajați din sectorul public din România, colectând răspunsuri în perioada 19 martie – 28 mai 2026. Deși există o încredere scăzută în recrutare, 57,4% dintre participanți percep o evoluție pozitivă a administrației publice în ultimii cinci ani, observându-se o îmbunătățire ușoară la nivelul personalului de execuție și al celor din poziții de conducere.