Oana Țoiu a prezentat un bilanț al activității sale la final de mandat, evidențiind nereguli majore în gestionarea patrimoniului și a serviciilor consulare. Fostul ministru a menționat că direcțiile de lucru, precum securitatea, diplomația economică, relația cu diaspora și reforma Ministerului Afacerilor Externe, nu au fost finalizate complet. Totuși, aceasta a subliniat că există atât resurse, cât și voință pentru continuarea acestor procese de reformă instituțională.
Una dintre cele mai grave probleme identificate în urma auditurilor asupra patrimoniului diplomatic constă în contractele de închiriere gestionate defectuos. Oana Țoiu a declarat că au fost descoperite clădiri proprietate ale statului român de la care nu se mai încasase chiria de ani de zile, situație care a dus la decizia de închidere a contractelor și la demararea acțiunilor în instanță pentru recuperarea prejudiciului. Totodată, au fost identificate imobile neutilizate pentru peste 10 ani, pentru care România a continuat să plătească chirii din bani publici.
În ceea ce privește serviciile consulare, fostul ministru a denunțat prezența unor angajați locali care dețineau companii private pentru a solicita taxe suplimentare. Acești angajați foloseau firme proprii prin care cereau bani pentru programări sau consultanță, profitând de serviciile care ar trebui să fie gratuite. Pentru a combate aceste practici, au fost introduse mecanisme de monitorizare a performanței agenților consulari și măsuri menite să asigure o mai mare transparentă în procesul de programare.
Pe plan financiar, Oana Țoiu a menționat că lasă în conturile Ministerului Afacerilor Externe suma de două milioane de euro, provenită din procesarea vizelor pentru străini. Acești bani sunt destinați suplimentării resurselor pentru serviciile consulare, în contextul în care estimarea încasărilor anuale de la anul este de peste 10 milioane de euro. De asemenea, reabilitarea unor imobile deținute de România în orașe precum Washington, Bruxelles și Tokyo ar putea genera economii anuale de peste cinci milioane de euro.
În domeniul securității, fostul ministru a amintit că România a obținut o alocare europeană de peste 16 miliarde de euro pentru apărare. Un alt punct important a fost finalizarea conceptului de hub de securitate maritimă la Marea Neagră, proiect realizat împreună cu Bulgaria, care poate fi semnat de un guvern cu puteri depline. Totodată, a menționat decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța ca o reacție fermă la riscurile de securitate generate de comportamentul Rusiei.
Gestionarea resurselor umane a inclus recrutarea a 77 de persoane dintr-un grup de aproximativ 3.000 de candidați participanți la procesul de selecție. Această activitate de personal se încadrează în contextul unei reforme administrative care urmărește eficientizarea instituțiilor de stat. În cadrul Ministerului Afacerilor Externe, procesele de audit și monitorizare sunt esențiale pentru a preveni pierderile de fonduri publice și pentru a asigura respectarea procedurilor legale în gestionarea patrimoniului de stat.