Un studiu recent realizat de centrul de formare APSAP relevă o situație alarmantă în cadrul instituțiilor publice din România. Angajații de la stat se confruntă cu un climat de lucru marcat de autocenzură și de o neîncredere profundă în procedurile de recrutare. Datele arată că majoritatea bugetarilor evită să își exprime opiniile din teama unor repercusiuni profesionale, în timp ce procesele de angajare sunt percepute de mulți ca fiind pur formale.
Problema recrutării este una centrală, deoarece 54,7% dintre respondenți consideră că unele concursuri de angajare sunt organizate doar pentru formă, cu rezultatul fiind stabilit dinainte. Din acest segment, 34,4% susțin că astfel de situații apar uneori, iar 20,3% afirmă că acestea sunt frecvente. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că acest fenomen indică o problemă majoră de încredere în sistemul de recrutare din administrația publică.
Scepticismul este mai accentuat în funcție de experiența acumulată în sistem. Angajații care au peste 25 de ani de vechime în sectorul public manifestă o neîncredere mai mare, astfel încât 22,7% dintre ei declară că concursurile de fațadă sunt un fenomen frecvent. În schimb, printre cei cu mai puțin de patru ani vechime, doar 29,9% susțin că nu există astfel de practici. Diferențe apar și la nivelul veniturilor, angajații cu salarii mici fiind mai neîncrezători.
Libertatea de exprimare este sever limitată în multe instituții, deoarece 66,2% dintre angajați simt o presiune asupra dreptului de a vorbi liber. Mai exact, 21,7% afirmă că evită în foarte mare măsură să își exprime opiniile din teama unor consecințe profesionale, iar 20% spun că acest lucru se întâmplă în mare măsură. Bogdan-Costin Fârșirotu menționează că această autocenzură completează tabloul unei administrații în care criticile sunt evitate pentru a nu risca cariera.
Reorganizările administrative, menite să eficientizeze instituțiile, sunt văzute cu scepticism de către 72,8% dintre respondenți. Aceștia consideră că procesele de reorganizare fie nu au avut nicio schimbare reală, fie au fost neutre și nu au produs efecte vizibile în activitatea zilnică. Doar 6,8% dintre angajați au observat un impact pozitiv, în timp ce 20,4% susțin că aceste schimbări au făcut munca mai confuză și mai dificil de gestionat, triplând numărul celor care văd beneficii.
În ceea ce privește nivelul de plată, sectorul public păstrează un avantaj față de cel privat în anumite domenii. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), salariul mediu net din sectorul bugetar a fost de 5.948 de lei, în timp ce în mediul privat acesta a fost de 5.572 de lei. Deși diferența de 6,7% este mai mică decât în anul precedent, anumite ramuri precum învățământul rămân semnificativ mai bine plătite la stat față de sectorul privat.