Un audit intern realizat de Ministerul Sănătății a evidențiat deficiențe grave în monitorizarea disponibilității medicamentelor din România. Sistemul Electronic de Raportare (SER) nu este suficient de automatizat pentru a identifica sau semnala în timp real situațiile de risc legate de stocuri și consum. Această lipsă de digitalizare reală transformă procesul de monitorizare într-unul predominant reactiv, bazat pe verificări manuale și sesizări punctuale, ceea ce poate întârzia intervenția în cazul apariției unor deficit de medicamente vitale.
Analiza a scos la iveală absența unui flux operațional comun și formalizat între Ministerul Sănătății și ANMDMR pentru utilizarea sistemului SER. În prezent, informațiile publice despre discontinuitățile medicamentelor nu sunt întotdeauna complete sau actualizate, îngreunând evaluarea reală a stării pieței. Mai mult, există riscul ca neraportările, raportările eronate sau diferențele dintre stocurile fizice și cele din sistem să nu fie detectate la timp, din cauza lipsei unor mecanisme de alertare automată.
Problemele de gestionare afectează și medicamentele pentru nevoi speciale, unde monitorizarea autorizațiilor aflate în vigoare prezintă vulnerabilități. Auditul menționează că cadrul procedural pentru „alte cazuri de necesitate” este neclar, generând interpretări neunitare în procesul de autorizare. Un exemplu concret de întârzieri în etapele de autorizare a fost identificat în cazul medicamentului LOMUSTINĂ, fapt care implică riscul de a nu asigura cantitatea necesară pentru pacienți.
Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății sau CNAS nu eliberează documentele justificative pentru medicamentele de nevoi speciale în termenul legal și nu comunică necesarul de utilizare pentru 12 luni de la primirea solicitării. De asemenea, necesarul de medicamente pentru programele naționale nu este corelat suficient cu datele despre pacienți și consum. Acest lucru creează riscul ca cantitățile stabilite să fie insuficiente sau să nu fie fundamentate corect pe baza consumului real.
Pentru remedierea acestor vulnerabilități, au fost formulate 16 recomandări, printre care digitalizarea completă a sistemului SER și introducerea unor alerte automate pentru stocuri critice. Se cere, de asemenea, analiza cadrului de sancționare pentru neraportarea sau raportarea datelor false. Ministerul Sănătății trebuie să crească capacitatea de control a ANMDMR și să analizeze oportunitatea unui plan anual de inspecții inopinate pentru verificarea stocurilor fizice.
„Am dispus acest audit pentru a identifica rapid problemele din monitorizarea medicamentelor și soluțiile necesare. Trebuie să trecem de la reacție la anticiparea riscurilor, printr-un sistem digital în care stocurile și consumurile să fie monitorizate automat, iar eventualele probleme să fie semnalate din timp. Cele 16 recomandări vizează digitalizarea monitorizării, creșterea transparenței și consolidarea controlului”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.
Monitorizarea stocurilor de medicamente este un proces critic pentru stabilitatea sistemului de sănătate publică, fiind strâns legată de capacitatea de decontare a CNAS. În contextul discuțiilor despre predictibilitatea finanțării spitalelor și a medicamentelor, eficiența raportării de către distribuitori și producători rămâne un punct de vulnerabilitate administrativă major.