Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a comunicat faptul că nu mai poate identifica numărul exact de persoane care activează în industria videochat din România. Deși în anul 2023 autoritățile deținiau date precise despre acest sector, actualul regim legislativ și sistemele de clasificare impun o limitare în monitorizarea acestui segment economic. Această incapacitate de identificare vizează atât numărul lucrătorilor, cât și sumele de bani pe care aceștia le contribuie la bugetul de stat.
Problema principală constă în faptul că domeniul „videochat” nu este evidențiat distinct în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) sau în Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN). În plus, pentru persoanele fizice care utilizează Declarația unică, veniturile realizate din această activitate nu beneficiază de o încadrare specifică. Din aceste motive, instituția fiscală a declarat oficial că este în imposibilitatea de a furniza informații detaliate despre segmentul economic menționat de solicitatori.
Situația contrastează puternic cu datele furnizate de fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, în anul 2023. La acel moment, acesta afirma că industria videochat a cunoscut o explozie și că există aproximativ 5.000 de societăți cu acest obiect de activitate în țară. Lucian Heiuș menționase, de asemenea, că în acest domeniu ar lucra circa 400.000 de persoane, subliniind că veniturile generate sunt foarte mari și pot fi urmărite prin tranzacțiile bancare efectuate prin platformele mari.
În ciuda acestor estimări anterioare, inspectorii de la Antifraudă au raportat dificultăți majore în combaterea evaziunii fiscale în acest sector. În anul 2025, autoritățile au menționat că au identificat cel puțin 500 de persoane cu venituri nedeclarate de milioane de lei, însă recuperarea acestor prejudicii este aproape imposibilă. Oficialii au explicat că mulți dintre acești creatori de conținut sau companii au sediul în locații externe, precum anumite insule legate de Canada, făcând notificările de la ANAF ineficiente.
Pe lângă dificultățile de monitorizare fiscală, industria se confruntă și cu incertitudini juridice privind legalitatea activităților. Asociația A.D.U.L.T. a acționat Ministerul Afacerilor Interne în instanță pentru a obține clarificări dacă activitățile de masaj erotic și videochat, care exclud raporturile sexuale, sunt legale sau intră în sfera penală. MAI a refuzat până acum să ofere un răspuns oficial, motivând lipsa interesului public, în ciuda faptului că mii de români depind de aceste activități.
În prezent, companiile din acest domeniu utilizează coduri CAEN generice pentru a-și înregistra afacerile, cum ar fi CAEN 9609 pentru alte servicii personale sau coduri din sfera IT, precum CAEN 6312 pentru portaluri web. Această dispersie a codurilor de înregistrare, combinată cu lipsa unei definiții legislative clare, alimentează vidul juridic și dificultățile de colectare a taxelor. Această situație apare într-un context în care România menține una dintre cele mai mici rate de colectare a taxelor la nivelul Uniunii Europene.