Raportul de activitate ANAF pentru primul semestru al anului 2026 evidențiază o transformare în modul în care autoritatea fiscală analizează prețurile de transfer. Administrația a implementat standarde OCDE și a utilizat baze de date specializate, precum TP Catalyst, pentru a monitoriza tranzacțiile dintre entități afiliate. Deși procesul de modernizare pare avansat, documentul oferă informații limitate despre utilizarea concretă a datelor colectate și despre rezultatele finale ale analizelor efectuate asupra contribuabililor.
Capacitatea de monitorizare este susținută de noi instrumente tehnologice, precum Tax Risk Catalyst, care folosește algoritmi pentru calcularea scorurilor de risc la nivel de companie și grup. În paralel, proiectul APIC/Big Data va integra date din fluxuri precum SFERA, RO e-Factura, RO e-Case de marcat și RO e-Transport pentru a selecta contribuabilii pentru control. Totuși, raportul nu explică pragurile folosite de algoritmi sau modul în care o companie poate clarifica factorii care au dus la un scor de risc ridicat.
În ceea ce privește schimbul de informații internaționale, ANAF a procesat 17.534 de schimburi CbC și a primit 1.369 de astfel de date. Autoritatea a verificat informațiile pentru 388 de grupuri multinaționale și a finalizat 320 de analize și rapoarte BEPS. În ciuda acestui volum masiv de date, raportul nu detaliază sumele provenite din ajustările de prețuri de transfer sau rezultatele specifice ale controalelor efectuate prin mecanismul DAC3 la cele 7 societăți vizate.
Pe partea de proceduri, au fost emise noi reglementări, precum OPANAF nr. 828/2026 privind dosarul prețurilor de transfer și OPANAF nr. 827/2026 privind acordurile de preț în avans. De asemenea, de la 1 ianuarie 2026, orice structură de specialitate din cadrul ANAF poate efectua inspecții fiscale. Această flexibilitate administrativă impune contribuabililor o responsabilitate sporită în prezentarea istoricului activității, deoarece echipele de control pot nu avea experiență anterioară cu firma respectivă.
Indicatorii operaționali arată însă o activitate sub nivelurile planificate pentru inspectori. În cazul persoanelor juridice, un inspector a efectuat în medie 7,43 verificări documentare, deși ținta era de 15, și doar 4,43 inspecții fiscale, față de un program de 10. Totodată, ponderea sumelor contestate sau anulate a crescut semnificativ, de la 2,76% în semestrul I al anului 2025 la 11,21% în semestrul I al anului 2026, indicând o necesitate de fundamentare mai riguroasă a constatărilor.
Evoluția acestor proceduri de control fiscal se încadrează într-un context de presiune asupra regimului fiscal și a necesității de eficiență a bugetului de stat. În perioada actuală, discuțiile privind reformele fiscale subliniază că, în absența posibilităților de creștere a taxelor, accentul trebuie pus pe reducerea cheltuielilor și pe optimizarea colectării veniturilor prin tehnologii avansate de monitorizare a tranzacțiilor complexe.