Multe guverne europene au început să adopte sau să pregătească restricții naționale privind accesul copiilor la rețelele sociale, în ciuda planurilor Comisiei Europene de a introduce reguli comune. Această mișcare de independență legislativă are loc în contextul inițiativei „EU Kids Act”, prezentată de Ursula von der Leyen în septembrie. Statele membre decid să nu mai aștepte finalizarea negocierilor de la Bruxelles pentru a acționa rapid împotriva impactului platformelor digitale asupra minorilor.
În Grecia, parlamentul a adoptat deja un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Guvernul de la Atena a justificat această decizie prin necesitatea unor măsuri rapide pentru protejarea minorilor, considerând problema urgentă. Un purtător de cuvânt al ministerului responsabil de digitalizare a declarat că legea națională este „complementară” inițiativei europene, subliniind responsabilitatea de a aborda o problemă care afectează viața de zi cu zi a familiilor.
Alte state precum Cipru au aprobat o interdicție pentru copiii sub 15 ani, în timp ce Portugalia a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la propria legislație. În Italia, demersurile pentru protejarea copiilor sub 14 ani au căpătat un nou impuls, iar Austria și Germania analizează în continuare măsuri naționale. Christina Egelund, ministrul danez al digitalizării, a susținut că problemele sunt urgente și că părinții nu ar trebui să aștepte finalizarea procesului de la Bruxelles.
Propunerea europeană „EU Kids Act” prevede interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la majoritatea platformelor și restricții severe pentru cei sub 15 ani. Totuși, procesul de negociere între Comisia Europeană, Parlamentul European și guvernele statelor membre ar putea dura între opt și 12 luni. Aplicarea efectivă a noilor reguli europene este estimată pentru anul 2028, ceea ce îi determină pe liderii europeni să acționeze acum pentru a proteja sănătatea mintală a adolescenților.
În România, dezbaterea privind limitarea accesului copiilor la rețelele sociale nu s-a concretizat încă printr-o interdicție oficială. Deși în Parlament au fost înregistrate propuneri legislative, precum un proiect privind accesul copiilor sub 16 ani la platformele de social media, acestea nu au ajuns la stadiul de restricții naționale în vigoare. România se află astfel într-o poziție diferită față de alte state europene care au avansat deja cu propriile măsuri legislative.
Conflictul dintre legislațiile naționale și regulile europene ar putea crea o perioadă de confuzie pentru minori și părinți. Dacă legile naționale intră în vigoare înainte de normele UE, copiii ar putea fi excluși de pe platforme la începutul anului 2027, pentru a recupera accesul ulterior. Comisia Europeană a avertizat că autoritățile naționale, precum cele din Franța, trebuie să fie pregătite să abroge propriile legi odată cu intrarea în vigoare a măsurilor comune.