Comisia Europeană a lansat un pachet de măsuri destinate îmbunătățirii răspunsului Uniunii Europene la fenomenele climatice extreme, precum canicula, furtunile și incendiile forestiere. Proiectul de lege privind reziliența climatică impune guvernelor naționale obligația de a elabora planuri de pregătire pentru scenarii de încălzire globală semnificativă. Executivul european recunoaște că simpla reducere a emisiilor nu mai este suficientă pentru a contracara ravagiile provocate de schimbările de temperatură pe întregul continent.
Conform propunerii, statele membre vor trebui să efectueze evaluări naționale ale riscurilor climatice la fiecare cinci ani, începând cu anul 2029. Ulterior, până la sfârșitul anului 2030, guvernele trebuie să finalizeze planuri de adaptare care să identifice clar autoritățile publice responsabile pentru gestionarea riscurilor. Scopul este evitarea inactivității sau a transferului de responsabilitate între ministere și agenții, având în vedere că responsabilitatea pentru prevenirea inundațiilor sau ecologizarea urbană rămâne în mare parte la nivel național.
Proiectul solicită guvernelor să ia în calcul scenariul unei creșteri de 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Wopke Hoekstra, comisarul pentru climă, a declarat că, deși obiectivul de 1,5 grade Celsius rămâne prioritar, este necesar să ne pregătim pentru traiectoria actuală a lumii. Această abordare vine după avertismentele ONU, conform cărora politicile actuale pot limita încălzirea doar la 2,8 grade Celsius, făcând necesare reduceri drastice ale emisiilor pentru a atinge un scenariu optim de 1,8 grade.
Reacțiile la noile reguli sunt însă critice și divergente. Peter Liese, responsabil cu legislația privind clima în cadrul Partidului Popular European, a avertizat că planurile propuse ar putea bloca resurse în mod inutil dacă nu sunt pragmatice. Pe de altă parte, Kai Tegethoff, parlamentar din cadrul Verzilor, a criticat cadrul propus pentru că este prea limitat, susținând că Europa are nevoie de obiective obligatorii și ținte clare pentru sectoarele expuse, nu doar de o simplă prezentare a expunerii la risc.
În ceea ce privește aspectul financiar, Comisia subliniază că reziliența este esențială pentru competitivitatea economică a UE. Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei, a menționat că lipsa pregătirii are un cost real, citând impactul caniculei asupra PIB-ului. Totuși, există un deficit de finanțare major: Uniunea trebuie să investească aproximativ 70 de miliarde de euro pe an până în 2050 pentru adaptare, însă în prezent cheltuiește doar 29 de miliarde de euro pe an.
Evaluarea progreselor în acest domeniu va fi realizată periodic prin patru criterii specifice: decesele legate de schimbările climatice, pierderile economice, ponderea pierderilor neasigurate și costurile fiscale. Agenția Europeană de Mediu va elabora evaluări ale riscurilor la nivelul întregii Uniuni, următorul raport fiind programat pentru iunie 2028. Comisia va prezenta un plan strategic privind reziliența climatică până la sfârșitul lunii septembrie 2028, integrând scenariul de 3 grade în viitoarele politici.