Comisia Europeană a lansat în luna octombrie un Cadru pentru Reziliență Climatică și o Lege privind Reziliența Climatică, având scopul de a pregăti statele membre pentru dezastrele cauzate de schimbările climatice. Totuși, inițiativa este privită cu scepticism de actori politici și organizații de mediu, care consideră că măsurile propuse nu pot fi implementate fără o finanțare robustă și specifică. Criticile vizează capacitatea reală de protecție a comunităților europene în fața unor fenomene meteorologice tot mai severe.
Delara Burkhardt, eurodeputată germană și vicepreședintă a grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), a calificat propunerile ca fiind un pas în direcția corectă, dar a subliniat lipsa resurselor necesare. Ea a menționat că valul de căldură din această vară a servit drept un semnal de alarmă pentru Europa, care trebuie să își protejeze cetățenii de consecințele crizei climatice. Conform eurodeputatei, fără finanțare, planificarea nu se va putea transforma în măsuri concrete de protecție a populației.
Analiza realizată de Heather Grabbe de la institutul Bruegel indică faptul că noul cadru ar putea schimba orientarea politicii UE de la reacția la dezastre către prevenirea acestora. Totuși, această tranziție necesită fonduri dedicate exclusiv adaptării climatice pentru a fi eficientă. Aceeași preocupare este împărtășită și de analiștii în domeniul politicilor europene, care observă că simpla schimbare a strategiei nu garantează siguranța comunităților dacă nu există suport financiar pentru implementare.
Organizația WWF a semnalat că propunerea nu impune guvernelor obligații clare și obligatorii pentru integrarea riscurilor climatice în bugetele și politicile publice naționale. De asemenea, biroul european al organizației a avertizat că măsurile actuale sunt insuficiente pentru a reduce deficitul de protecție prin asigurări în fața riscurilor climatice din Europa. Lipsa unor mecanisme de obligativitate face ca planul să fie perceput ca fiind unul cu putere limitată în fața realităților de pe teren.
Din partea Comisiei Europene, un oficial a susținut că actualul buget multianual al UE contribuie deja cu peste 100 de miliarde de euro la reziliența climatică. Acesta a precizat că există deja sume importante provenite din fondurile europene propuse de Comisie pentru acest scop. Această apărare vine în contrast cu avertismentele criticilor, care susțin că sumele existente nu sunt suficiente sau nu sunt direcționate în mod specific către nevoile de adaptare imediată.
Discuțiile privind reziliența climatică și finanțarea fondurilor europene se încadrează într-un context mai larg de gestionare a resurselor de la nivelul Uniunii Europene. În cadrul acestui mecanism de bugetare, statele membre trebuie să aloce resurse pentru diverse priorități strategice, însă eficiența măsurilor de protecție depinde de modul în care sunt integrate cerințele de mediu în planificarea financiară pe termen lung a instituțiilor.