Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO) cu un bilanț marcat de nemulțumiri semnificative. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, ea a semnalat dificultăți financiare majore, obstacole birocratice și o lipsă de cooperare din partea unor oficiali europeni. Mandatul său actual va expira la data de 31 octombrie 2026, lăsând în urmă o instituție confruntată cu resurse insuficiente pentru obiectivele sale de combatere a fraudelor bugetare.
Una dintre principalele probleme identificate de Laura Codruța Kovesi este deficitul de personal cauzat de subfinanțare. Deși instituția are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, bugetul actual permite acoperirea doar pentru 180 de posturi. Această situație critică se reflectă și în cazul Poloniei, unde, în ciuda unui acord pentru 24 de procurori, există doar 15 delegați. De asemenea, serviciile de securitate dispun de fonduri care acoperă doar o treime din costurile necesare.
Laura Codruța Kovesi a criticat dur modul în care Comisia Europeană gestionează necesarul financiar, menționând că în Ungaria executivul european a propus doar jumătate din bugetul solicitat de EPPO. Fosta șefă a DNA a punctat că subfinanțarea este însoțită de o birocrație complicată și de întârzieri în modificarea cadrului legislativ. Ea a observat că, în timp ce la Bruxelles se discută despre noi registre electronice și mecanisme administrative, nevoile operaționale ale procurorilor rămân neglijate.
Un alt aspect controversat vizează atitudinea unor persoane influente din instituțiile europene față de anchetele penale. Laura Codruța Kovesi susține că, spre deosebire de experiența sa din România, la Bruxelles există oficiali și politicieni care refuză să se prezinte la audieri pentru a da declarații. Ea a avertizat că acești indivizi se comportă ca și cum ar fi deasupra legii, ceea ce poate întârzia finalizarea investigațiilor, în special în cazurile care vizează persoane cu conexiuni politice.
Conflictul de competență reprezintă un alt obstacol semnalat de Laura Codruța Kovesi în relația cu autoritățile naționale. Unele investigații sunt afectate atunci când statele membre deschid dosare cu același obiect și contestă competența EPPO, fenomen observat și în Grecia în cazul subvențiilor agricole. Fosta șefă a DNA a insistat că activitatea procurorilor nu trebuie să fie influențată de calendarele electorale ale statelor membre, refuzând acuzațiile că anchetele urmăresc obiective politice.
Evoluția activității EPPO a fost documentată oficial prin raportul Comisiei Europene din septembrie 2026, care a evidențiat o creștere a numărului de anchete active de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. Deși evaluarea a fost pozitivă, raportul a subliniat dificultățile de cooperare cu autoritățile naționale și problemele de alocare a resurselor. La 1 noiembrie, conducerea instituției va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter.