Bucureștiul ocupă ultimele poziții într-un clasament care include un total de 62 de orașe, în ceea ce privește calitatea mobilității urbane. Rezultatele au fost scoase la lumină printr-un raport realizat de platforma Friendly City Index, la inițiativa Bolt, care analizează modul în care cetățenii se deplasează în mediul urban. Deși un segment de 41% dintre locuitorii capitalei folosește transportul public ca mod principal de deplasare, infrastructura generală este considerată deficitară.
Analiza indică o discrepanță majoră între utilizarea transportului public și percepția asupra siguranței și confortului pietonilor. Doar 34% dintre respondenți consideră orașul potrivit pentru pietoni, însă acest procent scade drastic atunci când vorbim despre grupuri vulnerabile. Pentru copii, nivelul de satisfacție scade la 23%, în timp ce pentru persoanele cu dizabilități, doar 12% consideră mediul urban adecvat. Andrei Mitrea, arhitect și membru în echipa Planului Urbanistic General București, susține că orașul dă greș pe toate liniile.
Problemele de infrastructură afectează în mod special bicicliștii și persoanele cu nevoi speciale, care necesită soluții tehnice clare și infrastructură dedicată. Conform raportului, Bucureștiul nu îndeplinește criteriile unui oraș de 15 minute din cauza lipsei de confort, a trotuarelor ocupate și a spațiilor publice neadaptate. Andrei Mitrea a subliniat că, deși pietonii ar putea avea cele mai mici cerințe, restul grupurilor de studiu, precum părinții singuri sau șoferii, întâmpină dificultăți constante.
Disfuncționalitățile traficului sunt agravate de o distribuție inegală a activităților economice față de zonele rezidențiale. Cristina Pavelescu, urbanistă și membră a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București (ADIZMB), explică faptul că majoritatea locurilor de muncă sunt concentrate în centrul orașului și în zona de nord. Acest lucru creează o presiune imensă pe rețeaua rutieră, deoarece cartierele de locuințe sunt dispersate în alte sectoare, iar fluxurile mari din județul Ilfov accentuează congestia.
În acest context, serviciile de transport la cerere apar ca o soluție complementară pentru a acoperi distanțele de tipul „primul și ultimul kilometru”. Vasile Juncanariu, General Manager Bolt Rides România, a precizat că doar 6% dintre cursele Bolt acoperă distanțe de până la doi kilometri, în timp ce peste 50% depășesc cinci kilometri. Această utilizare indică faptul că serviciile sunt folosite în special pentru deplasări către ieșirile din oraș sau pe distanțe mai mari, oferind pasagerilor siguranță și un timp de călătorie mai scurt.
Mobilitatea urbană reprezintă un pilon central în dezvoltarea orașelor moderne, influențând direct calitatea vieții și eficiența economică. În marile metropole, gestionarea fluxurilor de trafic și adaptarea infrastructurii la nevoile diverselor categorii de cetățeni sunt provocări constante. Eficiența transportului public și integrarea soluțiilor de mobilitate alternativă sunt esențiale pentru reducerea congestiei și îmbunătățirea accesibilității în zonele cu densitate mare de locuințe și activități comerciale.