Propunerea Comisiei Europene pentru următorul buget pe șapte ani al Uniunii Europene nu valorifică numeroase oportunități de a asigura o mai mare transparență și responsabilitate în fața cetățenilor. O nouă analiză realizată de Curtea de Conturi Europeană avertizează că factorii de decizie negociază volumul bugetului pentru perioada 2028-2034 fără a lua în calcul o serie de preocupări majore semnalate anterior de auditori. Aceștia sunt îngrijorați în mod special de modul în care va fi gestionată finanțarea legată de costuri.
Din cele 28 de oportunități de îmbunătățire identificate de Curtea de Conturi în iunie 2025, Comisia a valorificat complet doar o singură recomandare. Aceasta vizează simplificarea normelor care permit bugetului UE să se adapteze flexibil la nevoile de pe parcurs. În rest, propunerile pentru cadrul financiar multianual 2028-2034 răspund doar parțial la 19 dintre avertismentele auditorilor, în timp ce 8 dintre cele 28 de puncte critice rămân complet neabordate de autorități.
Auditorii critică faptul că Comisia a ratat ocazia de a defini în legislație conceptul de „valoarea adăugată a UE”, element esențial pentru un buget direcționat și cu impact sporit. De asemenea, cadrul de performanță propus pune accentul pe indicatorii de realizare, în detrimentul indicatorilor de rezultat și de impact. Deși există progrese în consolidarea cadrului financiar, simplificarea normelor la nivelul UE nu garantează neapărat o reducere a birocrației pentru destinatarii finali ai fondurilor.
În ceea ce privește finanțarea, noul model de cheltuieli preia elemente din fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19, dar lasă lacune metodologice importante. Accentul rămâne pe procesul de punere în aplicare, nu pe rezultate concrete, iar condițiile de plată nu sunt suficient de clare. Auditorii subliniază necesitatea ca firul banilor europeni să poată fi urmărit până la capăt, asigurând respectarea normelor UE și a celor naționale.
Propunerea include și schimbări majore în arhitectura bugetară, precum crearea unui Fond european de 865 de miliarde de euro pentru resurse naturale și coeziune. Totuși, introducerea de noi surse de venit complică sistemul de finanțare al Uniunii. Curtea de Conturi Europeană avertizează că majorarea veniturilor din sursele existente ar putea diminua nevoia de resurse proprii noi. De asemenea, propunerea „Europa globală” nu definește clar drepturile de audit ale Curții.
Gestionarea bugetului european reprezintă un proces complex de negociere între statele membre și instituțiile centrale, având un impact direct asupra stabilității economice a blocului european. Cadrul financiar multianual (CFM) stabilește prioritățile de cheltuieli pentru perioade de șapte ani, influențând direct capacitatea de investiții a regiunilor și implementarea politicilor de coeziune. Deciziile luate în această etapă determină modul în care fondurile sunt distribuite și monitorizate pe termen lung.