O nouă tendință virală de pe platforma TikTok, cunoscută sub numele de „ghost prank”, pune în pericol sănătatea mintală a copiilor. Unii părinți își folosesc micuții pentru a crea conținut video, transformând decorurile de Halloween în scenarii de groază. Aceștia îi lasă pe copii închiși în camere întunecate pentru a surprinde reacțiile de panică, totul în scopul de a acumula cât mai multe vizualizări pe conturile lor de social media.
Farsa cu fantoma utilizează efecte vizuale care par extrem de realiste pentru copiii care nu înțeleg tehnologia din spatele filtrelor. În unele situații, părinții ajung să stingă lumina și chiar să încuie ușa camerei, lăsând copiii să strige după ajutor în lacrimi. Acest fenomen, care a apărut inițial în străinătate, a început să circule intens și în România, generând îngrijorări majore la nivelul autorităților.
Ministerul Afacerilor Interne a atras atenția asupra pericolelor acestui comportament, iar reacțiile publicului au fost dure. Diana Dănescu, purtător de cuvânt Poliția Capitalei, a declarat ferm că astfel de acțiuni nu reprezintă simple farse, ci constituie abuz emoțional. Utilizatorii de pe rețelele sociale au solicitat intervenția protecției copilului și au sugerat că părinții care caută monetizarea prin astfel de metode ar trebui amendați.
Psihologii avertizează că teama provocată intenționat de adulții în care copiii au încredere poate lăsa urme profunde. Elena Ungureanu, psihoterapeut, explică faptul că aceste experiențe pot duce la insomnii, coșmaruri și fobii față de zgomote. Un exemplu concret este cazul unui copil care reacționa cu urlete și plâns intens la simplul sunet al interfonului, din cauza fricilor intense dezvoltate în urma unor astfel de evenimente.
Autoritățile subliniază că, dacă faptele pun în pericol dezvoltarea fizică sau psihică a minorului, părinții pot răspunde penal. Un precedent recent din Capitala de anul trecut implică o mamă care a fost cercetată pentru rele tratamente, după ce și-a filmat copilul de un an într-o cadă cu zăpadă în timp ce acesta plângea. Această situație demonstrează că legislația poate interveni în cazurile de exploatare a copiilor în scop de divertisment.
Problema acestor comportamente se înscrie într-un context mai larg al dificultăților de parenting. Expertiza academică, precum opiniile prof. univ. dr. habil. Georgeta Pânișoară, indică faptul că părinții nu mai dispun de suficient timp și răbdare pentru copiii lor, iar efectele acestei lipse de implicare se manifestă direct la școală. Această evoluție socială contribuie la creșterea incidentelor în care copiii sunt tratați ca simple instrumente de divertisment digital.