Guvernul României propune o rectificare bugetară ce vizează reducerea fondurilor alocate cercetării și dezvoltării cu aproximativ 77 de milioane de lei. Această decizie este criticată dur de reprezentanții comunității științifice, care avertizează că decizia poate avea efecte dramatice asupra stabilității institutelor naționale de cercetare-dezvoltare. Tăierea este aplicată la final de an, moment în care programele de cercetare au finalizat deja activitățile și așteaptă plata sumelor datorate.
Dr. Cristian Mihăilescu, președintele Consiliului Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare din România (CINCDR), subliniază că această economie de 77 de milioane de lei reprezintă doar 0,004% din PIB, fiind neglijabilă pentru bugetul de stat. Totuși, pentru institutele naționale, impactul este critic, deoarece acestea își plătesc personalul din contractele de cercetare, nu din subvenții. Lipsa banilor poate duce la acumularea de datorii, la pierderea cercetătorilor și la riscul de a pierde colective științifice construite de zeci de ani.
O problemă majoră ridicată de CINCDR este riscul de a compromite proiectele de investiții finanțate prin fonduri europene. Reducerea finanțării naționale poate afecta capacitatea beneficiarilor de a îndeplini indicatorii asumați în cadrul acestor proiecte internaționale. În consecință, România riscă să fie obligată la corecții financiare și la recuperarea unor fonduri europene deja acordate, transformând o economie mică la bugetul național într-o pierdere mult mai mare pentru economia țării.
Situația este considerată paradoxală în contextul programului de guvernare, care promite o finanțare stabilă și predictibilă pentru cercetare, cu scopul de a ajunge la 1% din PIB până în 2030. În prezent, alocările publice pentru cercetare în România reprezintă doar 0,09% din PIB, ceea ce este de aproape opt ori sub media europeană. Conform datelor Eurostat, România se află într-o poziție precară, fiind singurul stat membru în care finanțarea publică pe locuitor a scăzut față de nivelul de acum zece ani.
Pe lângă sectorul cercetării, și bugetul dedicat Învățământului este afectat de această rectificare, cu o reducere de aproximativ 305 milioane de lei. Reprezentanții CINCDR argumentează că educația și cercetarea fac parte din același ecosistem al cunoașterii și nu trebuie tratate ca domenii din care se poate tăia pentru a echilibra deficitul. Slăbirea componentelor de învățământ și de cercetare va afecta inevitabil capacitatea de inovare și dezvoltare pe termen lung a României.
Contextul financiar al României este marcat de o disparitate majoră față de restul Uniunii Europene în ceea ce privește investițiile în dezvoltare. În timp ce alte state europene își cresc alocările pentru inovare, România se confruntă cu o scădere a finanțării de bază, cum este Programul Nucleu, care a scăzut cu o treime în termeni reali față de anul 2024. Această tendință de subfinanțare pune sub semn lênul capacitatea țării de a reconstrui competențe științifice pierdute.