Organizațiile Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România au depus o plângere prealabilă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. Aceasta solicită revocarea licenței de exploatare nr. 29.694/2026 pentru serpentine magneziene din perimetrul Valea Dobra, județul Sibiu. ONG-urile susțin că licența, aprobată prin Ordinul nr. 529/3.09.2026, acoperă oficial o carieră de piatră, deși realitatea proiectului implică o unitate industrială complexă.
Titularul licenței, compania Mineral Proiect Invest S.A., este acuzat de fragmentarea proiectului pentru a evita evaluările de mediu obligatorii. În timp ce ANRMPSG susține că este vorba despre o carieră de rocă industrială cu o investiție de 22,7 milioane de euro, planurile companiei descriu un proiect integrat de magneziu de peste 400 de milioane de euro. Acest proiect ar include o uzină chimică la Săliște care utilizează acid clorhidric pentru a produce 25.000 de tone pe an de MgO și Mg(OH)2.
Luminița Dejeu, președintele Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu / Mining Watch România, a subliniat că licența a omis partea care generează riscuri pentru sănătatea oamenilor, apă și locuințe. Ea a menționat că întregul proiect ar costa de peste 17 ori mai mult decât investiția evaluată pentru licență. De asemenea, Consiliul Local Săliște a respins unanim, pe 28 septembrie 2026, cererea companiei de a concesiona un teren de 10 hectare pentru o unitate de prelucrare a pulberilor de magneziu.
Plângerea indică faptul că documentația de licențiere acoperă mai puțin de 6% din investiția totală anunțată de investitori. Această strategie ar fi permis evitarea evaluării de impact asupra mediului, deoarece cariera singură se situează sub pragul obligatoriu, însă împreună cu uzina chimică, evaluarea ar fi necesară. Mai mult, autoritățile de sănătate și de siguranță industrială nu au fost consultate cu privire la procesarea cu acid clorhidric, care poate intra sub incidența regulilor privind accidentele majore.
Un alt aspect critic este pierderea de venituri pentru stat din cauza calculării eronate a redevențelor. Redevența a fost stabilită ca pentru argilă sau nisip, fiind de aproximativ 1,7 milioane de euro pe 20 de ani, când, dacă ar fi încadrată ca minereu de magneziu, suma ar putea ajunge la 5-8 milioane de euro. De asemenea, se ridică semne de întrebare privind natura rocii, care conține minerale din grupele serpentinului și amfibolilor, fără ca un studiu independent privind fibrele azbestiforme să fie publicat.
Autoritatea de reglementare are la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde la plângerea depusă de organizații. Dacă ordinul nu va fi revocat, ONG-urile au anunțat că vor recurge la instanță pentru anularea licenței și vor solicita suspendarea activităților miniere. Această dispută juridică pune sub semnul întrebării legalitatea procesului de licențiere și modul în care sunt evaluate riscurile industriale majore în România.