România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul licitațiilor publice cu un singur participant, conform unui studiu realizat de platforma BaniCurati.ro. Din totalul de 15.360 de licitații monitorizate prin SEAP între august 2025 și august 2026, 5.671 de oferte au fost singurele prezentate. Această lipsă de concurență a dus la atribuirea unor contracte care însumează peste 26,3 miliarde de lei, situând țara într-o poziție critică față de media europeană.
Analiza indică faptul că la contractele mari, publicate și în jurnalul oficial al UE, procentul licitațiilor cu un singur ofertant a ajuns la 49% în anul 2025. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la 27%. În România, tendința este una de creștere continuă de la anul 2021, când procentul licitațiilor fără concurență era de 32%. Lipsa ofertanților suplimentari afectează direct bugetul, deoarece o prezență mai mare a firmelor la licitație ar duce la scăderea prețurilor.
Sectorul sănătății și companiile de stat, alături de primării, reprezintă principalele zone unde apar aceste proceduri. Spitalele sunt responsabile pentru peste jumătate din aceste licitații, cu un procent de 52%, în special în zona reactivilor de laborator, unde singur ofertant este cazul în 71% din situații. Un exemplu relevant este Spitalul Județean de Urgență Bihor, unde 60% dintre licitații au un singur participant. În schimb, la mobilierul școlar, acest procent scade la doar 9%.
Cele mai mari contracte atribuite fără concurență implică sume colosale de bani publici. Cel mai mare contract este cel pentru achiziția a 12 trenuri pe hidrogen, unde Autoritatea Feroviară Română a desemnat grupul german Siemens în mai 2026, pentru suma de 1,6 miliarde de lei. Pe locul doi se află retehnologizarea hidrocentralei Râul Mare-Retezat, un contract de 988 de milioane de lei fără TVA, atribuit de către Hidroelectrica în iunie 2026.
Datele relevă și un tipar de preferință în atribuirea contractelor, deoarece la 54% dintre licitațiile cu un singur ofertant câștigătorul este o firmă care a mai lucrat pentru aceeași instituție în ultimii doi ani. Calculele arată că, dacă prețurile ar fi coborât la nivelul la care apar trei ofertanți, statul ar fi economisit 1,2 miliarde de lei. Problemele apar adesea la produsele specifice sau la întreținerea echipamentelor, unde piața este limitată sau criteriile sunt prea restrictive.
Contextul achizițiilor publice în România este marcat de o creștere a ponderei procedurilor cu un singur ofertant la contractele mari, de la 23,5% la 41,8%, conform datelor Curtea Europeană de Conturi. În timp ce sectorul construcțiilor prezintă cele mai puține astfel de proceduri, serviciile de sănătate și transporturile rămân domeniile cu cele mai mari riscuri de lipsă a concurenței, afectând eficiența cheltuielilor statului.