România se află în cea mai dificilă situație din Uniunea Europeană în ceea ce privește condițiile de locuire ale tinerilor. Conform datelor furnizate de Eurostat, țara noastră ocupă primul loc în UE în ceea ce privește ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care locuiesc în locuințe supraaglomerate. Această problemă socială afectează masiv segmentul de vârstă tânără, depășind cuile de la nivelul întregului continent.
Statistica indică faptul că în România rata de supraaglomerare pentru tinerii între 15 și 29 de ani a atins 60,4%. Această cifră este semnificativ mai mare decât cea raportată în Letonia, unde rata este de 54,9%, și în Bulgaria, unde se înregistrează 52,8%. În contrast, cele mai mici rate de supraaglomerare din Uniunea Europeană au fost observate în Cipru, cu 3,5%, urmat de Irlanda, cu 7,4%, și Malta, cu 7,7%.
La nivelul întregii Uniuni Europene, media pentru această categorie de vârstă este de aproximativ 26,9% în anul 2025. Există o discrepanță majoră între tineri și restul populației, deoarece rata de supraaglomerare în rândul tinerilor este cu 10,1 puncte procentuale peste cea înregistrată la nivelul întregii populații, care este de 16,8%. Această diferență subliniază dificultățile specifice cu care se confruntă persoanele aflate la început de drum.
În România, decalajul dintre tineri și populația generală este unul dintre cele mai mari din Europa. În timp ce rata de supraaglomerare pentru tinerii de 15-29 de ani este de 60,4%, pentru întreaga populație aceasta este de 40,4%. România face parte din grupul celor trei țări din UE unde diferența dintre aceste două indicatori este de cel puțin 20 de puncte procentuale, alături de Bulgaria și Grecia.
Analiza Eurostat relevă și o scădere a supraaglomerării pe măsură ce tinerii în avans în vârstă. Pentru persoanele cu vârste între 15 și 19 ani, rata este de 30,1%, scăzând la 28,7% pentru cei cu vârste între 20 și 24 de ani. Ultima categorie, reprezentată de tinerii cu vârste între 25 și 29 de ani, prezintă o rată de supraaglomerare de 21,8%, ceea ce indică o evoluție a indicatorilor în funcție de vârstă.
Problema locuințelor supraaglomerate apare într-un context în care piețele imobiliare din Europa arată tendințe diferite. În 2025, vânzările de locuințe au crescut în majoritatea statelor membre, semnalând o revenire a pieței după un an de scăderi. Totuși, în unele țări precum Croația, Bulgaria și Polonia, numărul de locuințe tranzacționate a rămas în scădere, în timp ce în Slovenia, Lituania și Austria s-au înregistrat creșteri semnificative.