Raportul „Education at a Glance 2026”, publicat marți, 29 septembrie, evidențiază o situație alarmantă pentru sistemul de educație din România. Conform datelor OCDE, țara se află pe ultimul loc în ceea ce privește finanțarea acestui sector, prezentând în același timp un deficit sever de forță de muncă calificată. Raportul subliniază că lipsa cadrelor didactice și investițiile insuficiente afectează direct calitatea procesului de învățare și integrarea tinerilor în piața muncii.
Finanțarea publică pentru educație este semnificativ sub media internațională, România alocând doar 2,6% din PIB pentru acest sector, în timp ce media OCDE este de 4,2%. În 2023, cheltuielile guvernamentale pentru educație au reprezentat aproximativ 6,4% din totalul cheltuielilor publice ale țării, o cifră mult sub pragul de 9,8% raportat la nivelul organizației. Analiza per elev relevă un decalaj similar, cheltuiala pentru educația primară până la cea terțiară fiind de 7.293 de dolari în România, față de media de 13.601 dolari în țările OCDE.
Nivelul de studii ale populației române indică probleme structurale grave, deoarece doar 19% dintre cetățenii cu vârste între 25 și 64 de ani dețin diplome de studii superioare. Această cifră este extrem de scăzută comparativ cu media OCDE, care este de 43%. Mai mult, un sfert dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani nu au finalizat liceul, un procent de peste două ori mai mare decât media organizației. Situația este critică pentru femei, dintre care 27% au cel mult studii gimnaziale.
Integrarea tinerilor pe piața muncii este marcată de un număr ridicat de persoane care nu muncesc și nici nu urmează o formă de educație. În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani se află în această situație, comparativ cu media de 14% la nivelul OCDE. Diferența este și mai pronunțată la femei, unde rata persoanelor NEET este de 28%, față de 18% la bărbați. De asemenea, aproximativ 70% dintre femeile de 25-34 de ani fără studii liceale nu reușesc să găsească un loc de muncă.
În ceea ce privește personalul didactic, raportul notează o evoluție salarială pozitivă, însă resursele rămân limitate. În 2025, salariile profesorilor de gimnaziu erau cu aproximativ 5% mai mari decât veniturile medii ale altor angajați cu studii terțiare, o îmbunătățire față de 2023, când acestea erau cu 13% sub acest nivel. Deși 81,1% dintre profesorii de gimnaziu sunt mulțumiți de condițiile de angajare, doar 57,2% se declară mulțumiți de salariile primite, o cifră sub media de 38,7% raportată la nivelul OCDE pentru satisfacția salarială.
Sistemul de educație din România se confruntă cu o scădere demografică ce va afecta numărul de elevi în viitor. Se estimează că numărul copiilor cu vârsta între 5 și 14 ani va scădea cu aproximativ 14% în perioada 2024-2033. Această tendință de scădere a populației școlare ar putea influența distribuția cadrelor didactice și organizarea școlilor, însă raportul avertizează că deficitul de profesori nu va dispărea automat odată cu reducerea numărului de elevi.