Sistemul de învățământ din România traversează o perioadă critică din cauza reformelor adoptate după anul 1990, care au ignorat tradiția școlii românești. Prof. univ. dr. Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, avertizează că aceste schimbări masive au produs un efect negativ asupra accesului cetățenilor la educație. Conform specialistului, procesul de modernizare a fost realizat fără a ține cont de valorile educaționale preexistente în țară.
Radu Gologan subliniază că educația românească își are rădăcinile în tradiția germano-franceză, oferind contribuții semnificative în special în domeniul matematicii. Deși după anul 1948 a apărut influența sovietică, structura educațională a păstrat acele elemente fundamentale. Profesorul explică faptul că, în trecut, miniștrii educației au fost persoane cu viziune, deoarece au urmat universități din Franța sau Germania, deținând astfel o înțelegere profundă a sistemului.
Problema majoră a apărut prin grabă de a introduce sisteme democratice și moderne, proces care a îndepărtat o mare parte a populației de școală. Profesorul menționează că datele statistice arată o scădere a nivelului de școlarizare, afectând elemente de cultură generală de bază. El a relatat situații de copii de 15 ani care au fost înscriși la școală, dar au participat doar ocazional pentru a beneficia de programe precum cel cu corn și lapte.
Instabilitatea politică reprezintă un alt factor care afectează învățământul, deoarece fiecare guvern nou aduce propriile reforme. Radu Gologan susține că miniștrii nou-veniți încearcă adesea să rescrie tot sistemul după propriile viziuni, ignorând continuitatea necesară. Specialistul propune stabilirea unor principii clare, eventual chiar la nivel constituțional, pentru a asigura o continuitate a educației, deoarece acest domeniu nu poate fi transformat radical peste noapte.
În plus, sistemul de educație a devenit excesiv de complicat din cauza unui formalism exagerat și a utilizării unor termeni importați. Radu Gologan critică tentativa de a transforma învățământul într-un sistem rigid, asemănător unei matematici bazate pe axiome și teoreme, ceea ce nu funcționează în viața socială. El observă că experții care comentează școala introduc adesea concepte care nu au nicio legătură cu limba română sau cu realitatea pedagogică.
Deși sistemul educațional românesc este subiectul unor dezbateri constante privind calitatea și accesibilitatea, acesta rămâne vulnerabil la schimbările de la nivelul guvernului. În România, numărul de reforme aplicate în ultimele trei decenii și jumătate este atât de mare încât devine dificil de monitorizat impactul lor cumulativ. Această lipsă de continuitate administrativă alimentează criza de stabilitate menționată de experți.